19-22 septembrie: Mişcarea Familiilor de Nazaret. Zile de reculegere la Iaşi

"Sfinţenia" a fost tema reculegerii organizate de Mişcarea Familiilor de Nazaret, manifestare spirituală ce s-a desfăşurat în perioada 19-22 septembrie la Mănăstirea "Sfântul Francisc Xaveriu" din Iaşi.

La aceste zile de reculegere au participat reprezentanţi ai tinerilor şi adulţilor din Iaşi (12 membri de la Parohia "Sf. Tereza a Pruncului Isus" şi patru de la Parohia "Sf. Anton"), din Bucureşti (doi membri) precum şi cinci credincioşi din Polonia însoţiţi de un preot.

Mişcarea Familiilor de Nazaret a luat fiinţă acum 17 ani în Polonia din iniţiativa pr. Tadeusz Dajczer, îndrumător spiritual şi autor al cărţii "Meditaţii despre credinţă". Părintele Tadeusz, profesor la Facultatea de Teologie catolică din Varşovia, a fondat mai întâi, printre studenţi, un grup de cercetare prin anii '70. În 1985, mişcarea a fost fondată oficial cu aprobarea cardinalului primat, Mons. Glemp, apoi ea s-a răspândit în peste 20 de ţări de pe toate continentele, numărând peste 30.000 de membri.

Pe durata reculegerii am fost călăuziţi de păstorii noştri spirituali Mons. Anton Despinescu şi părintele paroh Isidor Iacovici. Conferinţele principale axate pe tema sfinţeniei precum şi cele complementare având ca teme: meditaţia, adoraţia euharistică şi direcţiunea spirituală au fost ţinute de preotul polonez Darek Kowalczyk.

La conferinţă s-a precizat că vocaţia la sfinţenie există în actul creaţiei, iar noi suntem creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. În casa "Tatălui" există multe locuri şi fiecare are locul lui, a deveni sfânt înseamnă să-ţi găseşti locul tău.

Isus a spus: "Mă duc înaintea voastră ca să pregătesc fiecăruia locul lui". Fiecare dintre noi are calea lui specială pentru a deveni fiu a lui Dumnezeu. Bărbaţii şi femeile sfinte sunt bogăţia Bisericii, a lumii.

Pentru grupurile de mărturisire, ce au urmat după conferinţă, s-a propus orientarea experienţelor relatate după întrebările: "Eu vreau să fiu sfânt? Care este imaginea pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru mine? Ce fac pentru aceasta? Am găsit ceva din această imagine?".

În cadrul conferinţei complementare care a avut ca temă meditaţia, definită ca fiind rugăciunea mentală prin care încercăm să exprimăm adevărurile divine prin gândirea noastră, s-a prezentat metoda supliciană. Această metodă ne ajută să liniştim gândurile şi să intrăm în comuniune cu Dumnezeu, să primim lumina lui pentru a înţelege adevărul despre noi înşine.

Adoraţia euharistică este întâlnirea directă cu Isus prezent în sfântul Sacrament. Euharistia reprezintă acţiunea concretă a lui Isus, este taina credinţei prin intermediul căreia vom putea culege fructele mântuirii.

Adoraţia este prelungirea Euharistiei, este modul de a intra în comuniune cu iubirea lui Isus, este modalitatea prin care căutăm să ne deschidem acestei iubiri şi prima condiţie pentru a ne întâlni şi a vorbi cu Dumnezeu.

Un loc important, în cadrul Mişcării Familiilor de Nazaret, îl ocupă direcţiunea spirituală care are menirea de a aprofunda viaţa spirituală interioară. Directorul spiritual este ghidul care ne însoţeşte pe drumul ce duce la împlinirea voinţei lui Dumnezeu şi care ne ajută să ne ferim de extremele periculoase. Prin intermediul direcţiunii spirituale putem să percepem semnele iubirii lui Dumnezeu în viaţa de toate zilele şi avem ocazia de a fi ghidaţi pentru a corespunde acestei iubiri necondiţionate şi nelimitate.

În cadrul meditaţiilor, care se desfăşurau dimineaţa, pr. Darek Kowalczyk ne-a explicat că în drumul spre sfinţenie, trebuie să urmăm exemplul Fecioarei Maria care, în faţa chemării lui Dumnezeu, a răspuns îngerului: "Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău! Pentru a înainta pe calea sfinţeniei, noi, creştinii, trebuie să adoptăm atitudinea Mariei, care umilă s-a abandonat voinţei divine, încredinţată că aceasta este expresia unei iubiri nemărginite.

Pentru desfăşurarea reculegerii, conform programului stabilit de conducătorii noştri spirituali, membrii participanţi au fost repartizaţi în trei grupe de lucru: tineri, femei şi bărbaţi. Astfel, în timp ce femeile şi bărbaţii participau la grupurile de mărturisire, tinerii se aflau în adoraţie pentru a păstra în permanenţă comuniunea cu Isus. Apoi rolurile se schimbau şi adulţii erau cei care se aflau în faţa prezenţei concrete a lui Isus în sfântul Sacrament.

Adoraţia euharistică este izvorul de har şi lumină, momentul în care noi îi oferim lui Dumnezeu toate bucuriile, suferinţele, gândurile şi dorinţele noastre.

În cadrul grupurilor de mărturisire, tineri şi adulţi, invocând ajutorul Mariei şi prezenţa Duhului Sfânt, ne-am deschis sufletele şi am împărtăşit experienţele noastre personale cu ceilalţi membri ai grupului.

Adoraţia euharistică comună, ce urma după sfânta Liturghie de seară, a reprezentat pentru fiecare dintre noi momentul în care Isus ne-a cufundat în iubirea sa şi în care noi l-am adorat pe cel care a murit pe cruce pentru a ne mântui.

Toţi cei care am participat la această reculegere am înţeles că fiecare creştin poartă vocaţia sfinţeniei în el însuşi şi că are un loc unic în casa Domnului, loc ce trebuie descoperit.

Darul sfinţeniei pe care Dumnezeu ni-l acordă fiecăruia dintre noi, poate fi atins cu ajutorul harului divin ce descoperă adevărul din noi înşine.

Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru zilele în care s-a desfăşurat această reculegere în timpul căreia, însoţiţi de îndrumătorii noştri spirituali, ne-am simţit şi am trăit în spiritul Familiei de Nazaret.

Irina Mariana Neacşu

lecturi: 123.