În perioada 22-27 mai în oraşul Verona, Italia, a avut loc Congresul Echipei Europene de Cateheză pe tema: "Artă şi cateheză". Lucrările congresului s-au ţinut în renumitul centru veronez "Casa Carraro" aflat în imediata apropiere a Adigelui. La congres au participat 65 de membri din 20 de ţări, ţara noastră fiind reprezentată de Nicoleta Marţian (Cluj-Napoca) şi Mihai Roca (Iaşi).

Programul congresului a fost structurat în aşa fel încât să răspundă cât mai bine posibil tematicii alese. Diversitatea în propuneri a fost unul din punctele cheie ale organizatorilor, care l-au avut ca şi coordonator pe fratele Enzo Biemmi. Momentele de expunere a conferinţelor au fost alternate cu cele de mărturie personală a unor membri ai echipei, ca de exemplu Margaret Foley (Anglia), Luisa Mazzarello (Italia), Chantal van der Plancke (Belgia), cu cele de cunoaştere a patrimoniului cultural al oraşului gazdă prin vizitarea bazilicii "Sfântul Zeno", a catedralei dedicată sfintei Fecioare Maria, a muzeului de la Castelvechio sau a amfiteatrului roman, dar şi a frescelor din viaţa lui Isus din capela "Scrovegni" di Padova pictate de Giotto, şi cu momentele de lucru în grupuri restrânse. Dintre expunerile prezentate merită menţionate într-un mod deosebit cea a lui Timothy Verdon (Italia): "Arta în dimensiunea sa antropologică şi ca loc al experienţei spirituale", a lui Jean Pirotte (Belgia): "Imaginea: o armă în arsenalul catehetic sau un sistem de mediere cu divinul" şi a lui Eckhard Nordhofen (Germania): "Arta în propunerea catehetică".

Pe parcursul discuţiilor au revenit cu o anumită insistenţă anumite întrebări cum ar fi: Cum să realizăm o cateheză folosindu-ne de artă? Cum se poate face legătura între arta tradiţională şi arta contemporană? Ce importanţă şi ce influenţă are kitschul în cateheză? Care este relaţia între artă şi cultură?

Ca un posibil parcurs didactic pentru folosirea artei în cateheză, din cadrul cultural italian a fost propus un model în patru etape care se aseamănă într-o anumită măsură cu cel din "lectio divina":

1. Momentul didactic: Ce văd? (persoane, culori, fundal, relaţii etc.).
2. Momentul interpretativ: Ce mesaj îmi comunică? Aprofundarea poate fi făcută cu ajutorul cuvântului lui Dumnezeu sau cu alte elemente din "traditio fidei".
3. Momentul contemplativ: Ce sentimente trezeşte în mine?
4. Momentul expresiv: Ce răspuns pot să dau? (rugăciune, cântec).

Printre concluziile finale care s-au impus pot fi menţionate:

• Arta nu poate fi instrumentalizată; ea a trezit şi va ridica mereu noi întrebări şi provocări.

• Trebuie realizată mereu o punte de legătură între arta din trecut şi arta contemporană. Dacă arta tradiţională se află la o anumită distanţă de oamenii de astăzi, pentru arta modernă registrele de interpretare nu întotdeauna sunt cunoscute şi accesibile.

• În realizarea catehezei limbajul artei din pictură, sculptură, muzică, literatură, teatru, literatură etc. trebuie să câştige un spaţiu tot mai vast.

• Relaţia artă-creativitate în cadrul unui demers catehetic este de o importanţă fundamentală pentru o autentică mărturie de credinţă.

• Pentru folosirea artei în cateheză se impun respectarea anumitor principii cum ar fi: evitarea folosirii instrumentale a artei percepută ca un ajutor didactic şi o relaţie corectă faţă de creaţia artistică printr-o atitudine de ascultare, dialog, respect.

La încheierea congresului a fost reales ca preşedinte al Echipei Europene de Cateheză părintele André Fossion şi s-a propus ca următorul congres, care se ţine din doi în doi ani, să fie organizat în Ţările de Jos sau în Ungaria.

Pr. Mihai Roca
 

lecturi: 123.