Papa Francisc: Copiii soldat, un strigăt care se înalţă la Dumnezeu

de Benedetta Capelli şi Andrea De Angelis

"O tragedie", "o crimă abominabilă". De-a lungul anilor papa şi-a făcut auzit glasul mereu cu privire la plaga teribilă a copiilor soldat, devenind astfel interpret al durerii atâtor minori, smulşi din copilăria lor şi constrânşi să îmbrăţişeze armele, devenind instrumente de moarte. Într-un tweet pe account-ul său @Pontifex, publicat cu ocazia Zilei internaţionale împotriva folosirii copiilor în situaţii de conflict, Papa Francisc scrie: "Copiilor soldat le este furată copilăria lor, nevinovăţia lor, viitorul lor, de atâtea ori însăşi viaţa lor. Fiecare dintre ei este un strigăt care se înalţă la Dumnezeu şi care îi acuză pe adulţii care au pus armele în mâinile lor mici".

Băieţi folosiţi ca luptători, dar şi ca bucătari, hamali, paznici, mesageri. Fete care se ocupă de diferite activităţi, precum transportul, asistenţa medicală, bucătăria, curăţenia şi îngrijirea altor copii, dar care pot să devină parte activă în conflict, ca în Africa, unde aproape 40% dintre fetele recrutate de forţele şi de grupurile armate participă direct la ostilităţi, sau în Orientul Mijlociu, unde există unităţi numai de femei pentru folosirea de arme tactice. Însă ambii sunt victime ale răpirilor, ameninţărilor, manipulărilor. Unii sunt forţaţi de sărăcie, constrânşi să genereze profit pentru familiile lor. Alţii se asociază pentru a supravieţui sau pentru a proteja comunităţile lor. Independent de implicarea lor, recrutarea şi folosirea copiilor din partea forţelor armate - subliniază UNICEF - este o gravă încălcare a drepturilor copiilor şi a dreptului internaţional umanitar.

ONU, cu ocazia zilei de astăzi [12 februarie 2022], subliniază că în 2020 sunt peste 8.500 de copii soldat recrutaţi şi folosiţi în zone de război, un număr în creştere faţă de cele 7.750 de cazuri înregistrate în 2019. Peste 93.000 de copii soldat între 2005 şi 2020, numai în urmă cu doi ani Naţiunile Unite au verificat 26.425 de încălcări grave. Aproape 75% dintre conflicte implică recrutarea de minori şi peste jumătate dintre aceştia a inclus fetele. Ceea ce îndură copiii sunt forme extinse de exploatare şi abuz care devine şi sexual în cazul fetelor. Căsătoria precoce este un alt instrument favorizat de unele părţi aflate în conflict: tinerele sunt constrânse să ia în căsătorie bărbaţi adulţi şi să trăiască sub controlul lor, adesea supuse la violenţă sexuală zilnică.

Ziua internaţională împotriva folosirii copiilor în situaţii de conflict a fost stabilită la 12 februarie 2002, dată la care a intrat în vigoare Protocolul opţional la Convenţia ONU despre drepturile copilăriei care interzice implicarea copiilor în conflictele armate. Laura Battaglia este o jurnalistă, documentaristă, autoare a multor reportaje în Yemen, şi aminteşte la Vatican News că există ţări unde "copilăria nu este copilărie şi unde copiii, atunci când se nasc, sunt deja adulţi". Este vorba - afirmă ea - de un context foarte dificil de înţeles şi schimbat pentru că minorii sunt din totdeauna angajaţi în unele munci, fetele date în căsătorie foarte repede sau băieţi folosit în diferite moduri de miliţii sau în armată. Este nevoie de sensibilitate, susţine jurnalista, dar şi de empatia care se naşte din atingerea acestei plăgi cu mâna.

Laura Battaglia cunoaşte bine Yemenul, a povestit des despre acesta. Este o ţară unde se trăieşte cea mai rea criză umanitară la nivel global. Save the Children a amintit că, în timpul lunii trecute, un civil a fost ucis sau rănit în fiecare oră, făcând luna ianuarie cea mai letală după ultima mare escalation a conflictului în 2018. De fapt, în ţară, între 6 ianuarie şi 2 februarie peste 200 de adulţi şi 15 copii au fost ucişi în timp ce 354 de adulţi şi 30 de copii au fost răniţi, pentru un total de 599 de victime civili. "Aici sunt copii care dimineaţa merg la şcoală şi apoi după-amiază trec de la uniforme şcolare la ţinute militare pentru că merg să lupte". Fenomenul, subliniază jurnalist, nu este legat de războiul izbucnit în 2014, ci este o realitate care exista deja înainte mai ales în unele zone deosebit de slabe din punct de vedere economic. "Mulţi copii, înainte de 2014 erau orfani şi erau în mod substanţial vânduţi de familii sau de rude mai mult sau mai puţin apropiate miliţiilor şi grupurilor de traficanţi pentru a-i face să devină copii soldat, traficanţi de droguri ei înşişi". Cu timpul, copiii nu numai că au fost destinaţi să adune gunoaie sau să cerşească, ci au devenit pentru luptătorii de gherilă "carne de tăiat", persoane de pus la graniţă pentru a-l respinge pe duşman. "Familiile - explică reportera - se simt într-un fel depozitare ale unei misiuni, adică aceea de a-i dărui pe copiii lor cauzei". O modalitate în parte voluntară, dar şi impusă, pentru că există miliţii care intră în case pentru a controla câţi copii sunt, dacă sunt băieţi sau fete, pentru ca după aceea să-i ia. "Sunt copii mici care după şcoală merg la checkpoint-uri cu taţii, cu unchii care îi duc acolo din orgoliu, pentru a-i învăţa să facă război pentru a muri împotriva invadatorului". În ultimele timpuri, afirmă Laura Battaglia, apasă asupra fenomenului copiilor soldat nu atât pandemia cât mai ales "sistemul sancţionator internaţional, motiv pentru care în momentul în care familiile se îndatorează mai mult şi nu reuşesc să primească bani de la cei din familie care sunt în străinătate au ca unică soluţie aceea de a-i face pe copiii lor să devină definitiv adulţi, chiar şi cu războiul".

(După Vatican News, 12 februarie 2022)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 567.