Europa, card. Hollerich: Cu pandemia, unitate mai mare de intenţii

de Giancarlo La Vella

La 9 mai 1950, data discursului istoric al lui Robert Schuman, care a propus un prim pas spre unitatea europeană cu instituirea Comunităţii cărbunelui şi oţelului, statistul francez nu şi-ar fi imaginat vreodată că multe din auspiciile prezentate de el, sau chiar numai sperate, se vor realiza în parte după 71 de ani, din păcate concomitent cu criza pandemică ce loveşte de peste un an Europa şi întreaga lume. Pentru această Sărbătoare a Europei 2021, cardinalul Jean Claude Hollerich, preşedinte al COMECE, în interviul acordat la Vatican News, a subliniat că, în suferinţa pandemiei, Europa a descoperit că este realmente comunitate pentru obţinerea unui obiectiv primar: aprovizionarea vaccinurilor.

În afară de asta, pentru această ocazie, trăită încă o dată în plină pandemie, Parlamentul, Consiliul şi COMECE au lansat propunerea unei conferinţe care, cu diferite întâlniri, începând de la 9 mai, va asculta glasul cetăţenilor, mai ales tinerii, şi le va permite să se exprime cu privire la viitorul Bătrânului Continent printr-o serie de discuţii şi dezbateri.

Cardinal Hollerich, Europa celebrează sărbătoarea sa încă o dată într-un climat de suferinţă din cauza pandemiei de coronavirus, dar cu speranţa oferită de vaccinuri. Ce lectură daţi despre acest an şi ce perspective vedeţi pentru viitorul apropiat?

Cred că acum în Europa ştim ce este suferinţa, pentru că am experimentat-o. În prima fază a acestei pandemii Europa nu exista. Existau guvernele naţionale care acţionau, însă fără Europa. Această situaţie s-a schimbat. Avem un ajutor economic, avem colaborare între medici, avem o colaborare pentru vaccinuri. Europa este din nou prezentă. Aşadar, sunt bucuros pentru asta, deoarece noi suferim toţi şi mă gândesc mai ales la Italia care, oricum, a suferit mult şi când privesc statisticile persoanelor răposate văd că, treptat, statisticile din Italia se apropie de cele din Marea Britanie (care a pornit tardiv în înfruntarea pandemiei, nr). Şi acest lucru face rău; cunosc despre Italia, am studiat în Italia, o iubesc şi această situaţie îmi face rău şi sper că ajutorul Uniunii Europene va putea da un nou impuls Italiei pentru o dezvoltare economică. Sper şi ca noi, care am primit ajutoare, să nu închidem mâinile noastre, menţinând totul pentru noi, ci să ştim să împărtăşim cu ţările mai sărace, cu acele ţări care acum sunt centrul pandemiei. Aşadar, un spirit de solidaritate, un spirit de ajutor, de solidaritate şi în împărţirea egală a vaccinurilor, pentru că o pandemie nu se poate învinge numai într-un continent, ci toată lumea trebuie să învingă. Şi aceasta este marea provocare pe care noi trebuie s-o înfruntăm.

Eminenţă, faptul că, aşa cum aţi spus dumneavoastră, Europa s-a redescoperit mai comunitară, graţie şi multelor invitaţii făcute de papa Francisc de a depăşi naţionalismele, este un pas important şi pentru viitor?

Eu cred că da, pentru că noi am văzut oricum că Europa funcţionează. Desigur, suntem foarte mulţumiţi şi mândri că aparţinem la o ţară anume. Şi trebuie să spun că, trăind în afara Europei, când aud diferitele imnuri naţionale, şi imnul italian, mă simt un pic italian, precum şi european. Şi acest lucru este frumos, însă acum trebuie să ne gândim la cei mai vulnerabili. Pandemia nu este numai o criză sanitară, ci şi o criză a întregii societăţi. Există noile sărăcii, există oameni care nu ştiu cum să ducă înainte propria viaţă. În acest sens, trebuie să arătăm solidaritatea noastră. Ţările bogate trebuie să arate solidaritatea lor ţărilor mai sărace. Cred că, atunci când se vorbeşte de o Europă socială, şi acest lucru este foarte important. Am făcut primul pas la Porto şi este necesar ca această alegere să continue, pentru că nu putem face o Europă a celor "mari", a banului, a economiei. Trebuie să facem şi Europa popoarelor şi, pentru aceasta, trebuie să privim problema socială.

Pentru Sărbătoarea Europei, continentul lansează o conferinţă care tinde să ceară cetăţenilor săi ce tip de Uniune doresc. Ce valoare are această iniţiativă pentru Bisericile continentale?

Cred că este cu adevărat o oportunitate, o oportunitate pentru creştini: manifestarea lor, participarea la acest mare dialog, pentru că a existat mereu obiecţia că Uniunea Europeană este prea îndepărtată de oameni şi că este o chestiune de intelectuali. Acum noi suntem invitaţi să dăm opiniile noastre, noi putem intra în discuţii. Eu aş vrea cu toată inima mea ca toţi creştinii, catolicii şi alţii, să se manifeste. Să intre în acest dialog pentru a face din Europa, din Uniune, un lucru un pic mai real pentru oameni.

(După Vatican News, 9 mai 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 271.