Papa Francisc: Regina Caeli (25 aprilie 2021)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

În această a patra duminică a Paştelui, numită Duminica Bunului Păstor, Evanghelia (In 10,11-18) îl prezintă pe Isus ca adevăratul păstor, care apără, cunoaşte şi iubeşte oile sale.

Lui, bun păstor, i se contrapune "cel plătit", căruia nu-i pasă de oi, pentru că nu sunt ale lui. Face această meserie numai pentru plată şi nu se preocupă să le apere: când vine lupul, fuge şi le abandonează (cf. v. 12-13). În schimb, Isus, adevărat păstor, ne apără mereu, ne salvează în atâtea situaţii dificile, situaţii periculoase, prin lumina cuvântului său şi forţa prezenţei sale, pe care noi le experimentăm mereu şi, dacă vrem să ascultăm, în toate zilele.

Al doilea aspect este că Isus, bun păstor, cunoaşte - primul aspect: apără, al doilea: cunoaşte - oile sale şi oile îl cunosc pe el (v. 14). Cât de frumos şi mângâietor a şti că Isus ne cunoaşte pe fiecare în parte, că nu suntem nişte anonimi pentru el, că numele nostru îi este cunoscut! Pentru el nu suntem "masă", "mulţime", nu. Suntem persoane unice, fiecare cu propria istorie, [iar el] ne cunoaşte pe fiecare cu propria istorie, pe fiecare cu propria valoare, fie pentru că este creatură fie pentru că este răscumpărat de Cristos. Fiecare dintre noi poate spune: Isus mă cunoaşte! Este adevărat, este aşa: el ne cunoaşte ca nimeni altul. Numai el ştie ce anume este în inima noastră, intenţiile, sentimentele cele mai ascunse. Isus cunoaşte calităţile noastre şi defectele noastre şi este gata mereu să se îngrijească de noi, pentru a vindeca rănile greşelilor noastre cu belşugul milostivirii sale. În el se realizează pe deplin imaginea păstorului poporului lui Dumnezeu, pe care au descris-o profeţii: Isus se preocupă de oile sale, le adună, o pansează pe cea rănită, o îngrijeşte pe cea bolnavă. Aşa putem citi în cartea profetului Ezechiel (cf. 34,11-16).

Aşadar, Isus bun păstor apără, cunoaşte şi mai ales iubeşte oile sale. Şi pentru asta îşi dă viaţa pentru ele (cf. In 10,15). Iubirea faţă de oi, adică faţă de fiecare dintre noi, îl face să moară pe cruce, pentru că aceasta este voinţa Tatălui, ca nimeni să nu se piardă. Iubirea lui Cristos nu este selectivă, îi îmbrăţişează pe toţi. Ne aminteşte asta el însuşi în Evanghelia de astăzi, când spune: "Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc; iar ele vor asculta glasul meu şi va fi o singură turmă şi un singur păstor" (In 10,16). Aceste cuvinte atestă neliniştea sa universală: el este păstor al tuturor. Isus vrea ca toţi să poată primi iubirea Tatălui şi să-l întâlnească pe Dumnezeu.

Şi Biserica este chemată să ducă înainte această misiune a lui Cristos. În afară de cei care frecventează comunităţile noastre, sunt atâtea persoane, majoritatea, care fac asta numai în cazuri speciale sau niciodată. Însă asta nu înseamnă că nu mai sunt fii ai lui Dumnezeu: Tatăl îi încredinţează pe toţi lui Isus bun păstor, care şi-a dat viaţa pentru toţi.

Fraţi şi surori, Isus ne apără, ne cunoaşte şi ne iubeşte pe noi toţi. Maria Preasfântă să ne ajute să-l primim şi să-l urmăm primii pe Bunul Păstor, pentru a coopera cu bucurie la misiunea sa.

_______________

După Regina Caeli

Iubiţi fraţi şi surori!

Vinerea trecută, la Santa Cruz del Quiché, în Guatemala, au fost beatificaţi José María Gran Cirera şi nouă însoţitori martiri. Este vorba de trei preoţi şi şapte laici din Congregaţia Misionarilor Preasfintei Inimi a lui Isus, ucişi între 1980 şi 1991, timp de persecuţie împotriva Bisericii Catolice angajate în apărarea săracilor. Însufleţiţi de credinţa în Cristos, au fost martori eroici ai dreptăţii şi ai iubirii. Exemplul lor să ne facă mai generoşi şi curajoşi în trăirea evangheliei. Şi aplauze pentru noii fericiţi!

Exprim apropierea mea de populaţia din Insulele Saint Vincent şi Grenadine, unde o erupţie vulcanică provoacă mari daune şi suferinţe. Asigur rugăciunea mea şi îi binecuvântez pe cei care acordă ajutor şi asistenţă.

Şi sunt aproape şi de victimele incendiului dintr-un spital pentru bolnavii de Covid la Bagdad. Până în acest moment sunt 82 de morţi. Să ne rugăm pentru toţi.

Vă mărturisesc că sunt foarte îndurerat pentru tragedia care încă o dată a avut loc în zilele trecute în Mediterana. 130 de migranţi au murit în mare. Sunt persoane, sunt vieţi umane, care timp de două zile întregi au implorat în zadar ajutor, un ajutor care n-a venit. Fraţi şi surori, să ne întrebăm cu toţii despre această a nu ştiu câta tragedie. Este momentul ruşinii. Să ne rugăm pentru aceşti fraţi şi surori şi pentru atâţia care continuă să moară în aceste călătorii dramatice. Să ne rugăm şi pentru cei care pot să ajute, dar preferă să privească în altă parte. Să ne rugăm în tăcere pentru ei.

Se celebrează astăzi în toată Biserica Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii, care are ca temă "Sfântul Iosif: Visul vocaţiei". Să-i mulţumim Domnului pentru că el continuă să ridice în Biserică persoane care din iubire faţă de el se consacră vestirii evangheliei şi slujirii fraţilor. Şi astăzi, în mod deosebit, să mulţumim pentru noii preoţi pe care i-am hirotonit puţin mai înainte în Bazilica "Sfântul Petru"... Şi să-i cerem Domnului ca să trimită lucrători buni ca să lucreze în ogorul său şi să înmulţească vocaţiile la viaţa consacrată.

Şi acum vă salut din inimă pe voi toţi, romani şi pelerini. Îndeosebi, îi salut pe cei din familiile şi pe prietenii noilor preoţi; precum şi comunitatea Colegiului Pontifical Germanic Ungar, care în această dimineaţă a făcut tradiţionalul pelerinaj al celor Şapte Biserici.

Urez tuturor o duminică frumoasă. Şi vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 402.