Înlăuntrul Vaticanului - Secretariatul de Stat

Interviu luat cardinalului Pietro Parolin

Alături şi în sprijinul papei

de Alessandro De Carolis

Trei secţiuni şi un orizont de acţiune care coincide cu orizontul planetei. Structura Secretariatului de Stat a fost concepută pentru a-l ajuta pe pontif în conducerea Sfântului Scaun şi în slujirea sa de păstor universal. Un grup cosmopolit care lucrează strâns alături de papa cu funcţiuni de coordonare între dicasterele din Curie şi, în extern, îndeosebi având grijă de reprezentanţele pontificale, obiect al creării, în urmă cu patru ani, a unei a treia secţiuni în Secretariatul de Stat. Rolul nostru, în special în această fază de pandemie - explică secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin -, este de "a aminti neobosit comunităţii internaţionale şi fiecărui actor politic exigenţele binelui comun şi respectarea persoanei umane".

Secretariatul de Stat este organismul care mai îndeaproape colaborează cu papa în exercitarea misiunii sale, rezultând, de fapt, "motorul" acţiunii politice şi diplomatice a Sfântului Scaun. Care sunt, în concret, competenţele sale specifice şi domeniile sale de intervenţie?

Constituţia apostolică Pastor Bonus defineşte Secretariatul de Stat ca dicasterul care "îl ajută îndeaproape pe Suveranul Pontif în exercitarea misiunii sale supreme". Misiunea supremă a pontifului, succesor al apostolului Petru, este aceea de a fi principiu şi fundament, perpetuu şi vizibil, al unităţii credinţei şi al comuniunii în Biserică. Această misiune defineşte natura Secretariatului de Stat care este secretariatul papei, instrumentul său operativ şi imediat, pentru desfăşurarea numeroaselor treburi zilnice şi obişnuite.

Să ne gândim, de exemplu, la îngrijirea corespondenţei pe care Sfântul Părinte o întreţine cu episcopii din toată lumea în diferitele limbi, cu reprezentanţii altor Biserici sau comunităţi creştine sau din alte religii, cu autorităţile politice ale diferitelor ţări, şi cu toţi credincioşii răspândiţi în lume; la redactarea documentelor pontificale (constituţii apostolice, enciclice, discursuri...), la traducerea şi publicarea lor oficială; este apoi organizarea călătoriilor apostolice ale Sfântului Părinte.

După aceea, Secretariatul de Stat, în cadrul Curiei Romane, are misiunea de a favoriza raporturile cu dicasterele şi de a coordona lucrările lor în materiile care, uneori, prezintă o competenţă cumulativă a mai mult dicastere. Pe de altă parte, Secretariatul de Stat examinează toate acele chestiuni care pot depăşi competenţa obişnuită şi specifică a celorlalte dicastere.

Acestea sunt numai câteva din principalele îndatoriri proprii ale Secretariatului de Stat, care sunt desfăşurate de Secţiunea pentru Probleme generale.

Este după aceea Secţiunea pentru Raporturile cu Statele, care are, în schimb, misiunea proprie de "a se ocupa de afacerile care trebuie să fie tratate cu guvernele civile", favorizând relaţiile diplomatice cu statele şi cu ceilalţi subiecţi de drept internaţional, pentru binele Bisericii, dar şi al societăţii civile, promovând înţelegerea între state, libertatea religioasă şi pacea între popoare. Această Secţiune reprezintă Sfântul Scaun şi la organismele internaţionale, devenind glas al celor mai săraci şi al celor din urmă. În afară de asta, prin mandatul Sfântului Părinte, ea se ocupă şi de înfiinţarea Bisericilor particulare, în unele contexte specifice.

La cele două Secţiuni în care a fost subîmpărţit după reforma Curiei Romane voite de Ioan Paul al II-lea cu "Pastor Bonus", Papa Francisc a voit să adauge o a treia. Cum rezultă, în situaţia actuală, structura completă şi care este organigrama sa?

Sfântul Părinte a voit să arate atenţia sa şi apropierea sa de personalul rolului diplomatic, instituind la 21 noiembrie 2017 o a treia Secţiune, Secţiunea pentru Personalul cu rol diplomatic al Sfântului Scaun, întărind astfel funcţia delegatului pentru reprezentanţele pontificale. Această Secţiune se ocupă în mod specific de probleme care ţin de persoanele care lucrează în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun, răspândite în cele 128 de reprezentanţe pontificale şi în Secretariatului de Stat, cu atenţie deosebită faţă de condiţiile de viaţă şi faţă de formarea permanentă a personalului diplomatic. În afară de asta, ea se ocupă, împreună cu preşedintele Academiei Pontificale Ecleziastice, de selectarea şi de formarea iniţială a celor care se pregătesc să intre în serviciul diplomatic.

Prin urmare, în starea actuală, structura completă a Secretariatului de Stat rezultă compusă din trei Secţiuni: Secţiunea pentru Probleme Generale, sub conducerea directă a substitutului, cu ajutorul asesorului; Secţiunea pentru Raporturile cu Statele, sub direcţiunea propriului secretar, ajutat de doi sub-secretari (unul pentru sectorul bilateral, celălalt pentru cel multilateral); şi Secţiunea pentru Personalul cu rol diplomatic al Sfântului Scaun, condus de secretarul pentru reprezentanţele pontificale, cu ajutorul unui sub-secretar. Punctul de unitate este constituit de cardinalul secretar de stat care prezidează tot Secretariatul de Stat.

Papa a încredinţat pentru prima dată unei femei un rol de conducere în cadrul Secretariatului, numind-o pe Francesca Di Giovanni sub-secretar al Secţiunii pentru Raporturile cu Statele şi dându-i funcţia de a urmări Sectorul multilateral. În ansamblu câţi laici şi, îndeosebi, câte femei lucrează în dicaster? Cum se poate valoriza mai mult contribuţia lor la construirea unui sistem de relaţii paşnice şi fraterne între popoare?

Alegerea Papei Francisc de a o numi pe dr. Di Giovanni sub-secretar pentru Sectorul multilateral constituie o recunoaştere neîndoielnică a rolului femeii, nu numai în cadrul Secretariatului de Stat, ci şi în însăşi misiunea Bisericii. Papa Francisc a definit-o pe femeie "donatoare şi mediatoare de pace" şi diplomaţia multilaterală, astăzi din păcate pusă în discuţie de mai multe părţi, cere tocmai aceste calităţi pentru a soluţiona conflictele şi a căuta soluţii comune la problemele care se referă la întreaga omenire. De altfel, dr. Di Giovanni are în urma sa o lungă experienţă în acest sector, lucrând aici timp de 27 de ani.

În ansamblu, personalul Secretariatului de Stat este compus din persoane de diferite naţionalităţi şi de provenienţe diferite, laici, preoţi şi călugări, care se străduiesc cu dedicare şi spirit de sacrificiu. În cele trei Secţiuni lucrează în ansamblu, în diferite funcţii, 103 laici dintre care 55 sunt femei, dintre care 25 de călugăriţe, care provin din toate continentele. O compoziţie aşa de variată a personalului, în care fiecare este chemat să dea propria contribuţie, constituie cu siguranţă o mare bogăţie în slujba Sfântului Părinte şi a misiunii Bisericii. După aceea, însuşi faptul că persoane cu istorii, culturi şi sensibilităţi diferite pot lucra împreună constituie o mărturie elocventă a posibilităţii că între toate popoarele se pot construi relaţii fraterne şi paşnice.

În cadrul comunităţii şi al organizaţiilor internaţionale diplomaţia Sfântului Scaun lucrează pentru a promova cultura păcii şi a dialogului, atrăgând atenţia asupra diferitelor sale declinări: solidaritate, dreptate, dezarmare, dezvoltare, sustenabilitate, ocrotirea creaţiei. Cu ce rezultate?

Sfântul Scaun este destul de activ în cadrul comunităţii internaţionale, fiind într-un fel "glasul conştiinţei" care invită şi încurajează pe toţi interlocutorii să înfrunte provocările comune în spirit de solidaritate. Aşadar, abordarea sa este în mod esenţial de caracter moral şi se străduieşte în adunarea internaţională pentru a facilita şi a cultiva relaţii de prietenie între popoare şi naţiuni.

În condiţiile actuale, este nevoie mai mult ca oricând de o voce clară care să stimuleze naţiunile să nu uite greşelile şi ororile conflictelor trecute precum şi ale celor, din păcate, în desfăşurare actualmente. Învăţătura Papei Francisc, care se înrădăcinează în doctrina socială a Bisericii, pune emfază deosebită pe unitatea familiei umane şi prin urmare pe necesitatea comunităţii internaţionale de a înfrunta provocările în manieră concertată şi multilaterală.

Abordarea Sfântului Scaun nu poate face abstracţie de o viziune despre persoana umană creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, a cărei "valoare" constă în demnitatea sa transcendentă. Şi tocmai în lumina respectului faţă de persoana umană, a dezvoltării sale integrale şi a drepturilor sale universale şi fundamentale Sfântul Scaun consideră o obligaţie morală aceea de a asista comunitatea internaţională în căutarea păcii, favorizând dialogul şi fraternitatea.

Din aceste principii rezultă angajarea concretă a papei şi a Sfântului Scaun în favoarea problemelor comunităţii internaţionale aflate la ordinea zilei, începând de la angajarea faţă de migranţi, refugiaţi şi evacuaţi interni. Glasul Papei Francisc constituie un punct de referinţă incontestabil şi are un impact însemnat asupra multor probleme, ca, de exemplu, în contribuţia la ducerea la împlinire a Pactului global despre migraţie şi a celui despre refugiaţi. La fel, ecou amplu a avut în sânul comunităţii internaţionale scrisoarea enciclică Laudato si', cu care Sfântul Părinte tratează problematicile care se referă la casa noastră comună, nelimitându-se numai la aspectele tehnice şi ştiinţifice, sau mai recent enciclica Fratelli tutti, despre fraternitatea şi prietenia socială. De la comunitatea internaţională a venit şi aprecierea faţă de instituirea Comisiei vaticane despre Covid-19, apărută cu scopul de a studia soluţii pentru a ieşi din criza sanitară şi socială provocată de pandemie. În sfârşit, dar nu în cele din urmă, citez angajarea pentru pace şi soluţionarea conflictelor, precum şi eforturile pentru a favoriza dezarmarea, în special cea nucleară. De altfel, numai dacă ordinea socială şi internaţională va fi întemeiată pe drept şi dreptate, se va putea avea o pace adevărată şi nu o stare de nonbeligeranţă garantată prin frică şi descurajare nucleară.

Ce costuri are reţeaua internaţională pe care se sprijină diplomaţia pontificală? Şi ce instrumente există pentru a garanta ca bilanţul economic să fie în linie cu "bilanţul" misiunii pe care ea o desfăşoară în slujba papei? Ne puteţi furniza exemple şi cifre?

Misiunea diplomaţiei pontificale este să întărească legăturile dintre Scaunul lui Petru şi Bisericile locale şi să favorizeze dezvoltarea de relaţii de prietenie între Sfântul Scaun şi state pentru binele comun. Această angajare, se sprijină astăzi pe o reţea de 128 de nunţiaturi apostolice pentru cele 174 de ţări care au relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun, 12 delegaţii apostolice pe lângă Bisericile locale şi 17 organizaţii internaţionale. Cheltuielile obişnuite şi extraordinare din 2020 au fost în ansamblu circa 23,8 milioane de euro, din care 20,1 milioane cheltuieli obişnuite şi 3,7 milioane cheltuieli extraordinare: cea mai mare s-a referit la lucrările de construcţie a noului sediu din Timor Est. Dacă datele referitoare la cheltuielile din 2020 ar fi confirmate, ar exista o reducere de costuri cu circa 3,8 milioane de euro faţă de 2019.

Urgenţa pandemiei la începutul anului 2020, cu dramaticele sale repercusiuni umane, sociale şi economice, reclamă "o nouă imaginare a posibilului" - aşa cum a definit-o Papa Francisc - pentru a construi o lume diferită. Care sunt astăzi provocările mai urgente de înfruntat şi ce rol poate desfăşura Secretariatul de Stat în acest sens?

Urgenţa sanitară pe care o trăim subliniază ulterior fragilitatea comună a condiţiei umane şi limitele pretinsei autosuficienţe a omului modern. Aşadar, criza este ocazia pentru o abordare nouă, "o oportunitate pentru a genera o societate mai fraternă şi compătimitoare" (discurs la Adunarea generală a Naţiunilor Unite, 25 septembrie 2020), care cere o acţiune comună, deoarece aşa cum aminteşte papa: "Nimeni nu se salvează singur" (Urbi et Orbi, 27 martie 2020). Acest lucru cere răspunsuri la nivel mondial în multe domenii, de la urgenţa de a promova sănătatea publică şi de a realiza dreptul fiecărei persoane la îngrijirile medicale de bază, şi printr-un acces universal la vaccinuri, precum şi la necesitatea de a găsi noi forme de lucru care să fie într-adevăr capabile să satisfacă potenţialul uman şi care în acelaşi timp să afirme demnitatea fiecărei persoane. În acest sens, rolul Secretariatului de Stat este acela de a continua să amintească în mod neobosit comunităţii internaţionale şi fiecărui actor politic, exigenţele binelui comun şi respectarea persoanei umane.

(După L'Osservatore Romano, 12 aprilie 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 549.