Document Abu Dhabi. Cardinalul Ayuso (Sfântul Scaun): "Arta de a şti să dialogăm este un imperativ"

de M. Chiara Biagioni

"Este evident că este vorba de un rod născut din Documentul despre Fraternitate şi de un pas cu adevărat semnificativ pentru toată lumea, cel puţin o dată pe an, să ne amintim că suntem cu toţii fraţi şi surori!" Cardinalul Miguel Ángel Ayuso Guixot, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, comentează astfel la agenţia SIR decizia luată la 21 decembrie 2020 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, de a stabili pentru ziua de 4 februarie o Zi Internaţională a Fraternităţii Umane. Data nu este o coincidenţă. La 4 februarie 2019, în cursul călătoriei apostolice în Emiratele Arabe Unite, papa şi marele imam de Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyeb, au semnat "Documentul despre Fraternitatea Umană pentru Pacea Mondială şi convieţuirea comună". Pentru a comemora evenimentul, anul acesta Papa Francisc îl va întâlni la 4 februarie în video-conferinţă pe marele imam Al-Tayyeb. Organizată de şeicul Mohammed Bin Zayed la Abu Dhabi, la întâlnire (care va fi difuzată în streaming de media vaticane) vor participa şi secretarul general al Naţiunilor Unite, António Guterres, şi alte personalităţi. I-am cerut cardinalului Ayuso Guixot să traseze un bilanţ al roadelor care au provenit din semnarea Documentului despre Fraternitatea Umană.

Eminenţă, ce s-a întâmplat în aceşti ani?

Aş spune că la doi ani de distanţă de la semnarea la Abu Dhabi a documentului nu este posibil să se traseze un bilanţ a ceva ce este încă în plină dezvoltare. Cu semnarea documentului s-a creat un spaţiu de deschidere, de sinceritate, de colaborare, în care se vor putea desface, cu prudenţă şi discernământ, multele noduri care rămân. S-a trasat un drum! Pot spune că nu au lipsit desigur ocaziile de confruntare, cu reprezentanţii altor tradiţii religioase, despre tema fraternităţii şi a convieţuirii umane. La nivel de iniţiative există, de exemplu, cele promovate de Înaltul Comitet pentru Fraternitatea Umană, constituit în august 2019, şi cu rolul de a implementa conţinuturile "Documentului despre Fraternitatea Umană pentru Pacea Mondială şi convieţuirea comună". Amintesc pe cea a zilei de rugăciune, de post şi de invocare a lui Dumnezeu Creatorul pentru omenirea lovită de pandemie care s-a ţinut la 14 mai 2020. În sfârşit un pas ulterior pe calea fraternităţii a fost făcut de Papa Francisc cu enciclica Fratelli tutti care este o invitaţie concretă la fraternitate şi la prietenia socială care interesează pe fiecare bărbat şi pe fiecare femeie, care crede sau nu crede. Este cunoscut de toţi că Papa Francisc a făcut amplă referinţă, pentru redactarea enciclicei, la Documentul despre Fraternitatea Umană.

De ce este aşa de important astăzi ca principiul "fraternităţii umane" să fie receptat în manieră cât mai capilară posibilă, în mai multe domenii şi la diferite niveluri?

Cu privire la importanţa fraternităţii umane Papa Francisc a spus: "Alături de celebra maximă antică «cunoaşte-te pe tine însuţi» trebuie să alăturăm «cunoaşte-l pe fratele»: istoria sa, cultura sa şi credinţa sa, pentru că nu există cunoaştere adevărată de sine fără celălalt. Ca oameni, şi mai mult ca fraţi, să ne amintim reciproc că nimic din ceea ce este uman nu poate să ne rămână străin" (Discursul Papei Francisc la Global Conference of Human Fraternity, Founder's Memorial Abu Dhabi, 4 februarie 2019). Şi tocmai fraternitatea umană va permite fiecăruia să facă această lume dezumanizată, în care cultura indiferenţei şi a avidităţii caracterizează raporturile dintre fiinţele umane, capabilă să trăiască o solidaritate nouă şi universală. Papa Francisc ne îndeamnă să construiască o societate fraternă care promovează educaţia la dialog pentru a înfrânge "virusul individualismului radical" (FT 105).

Care este rolul liderilor religioşi şi al religiilor în lumina crizei pe care o trăieşte lumea?

Liderii diferitelor tradiţii religioase şi comunităţile pe care ei le conduc sunt chemaţi la propriile responsabilităţi, individuale şi colective, în faţa noilor tendinţe şi exigenţe de pe scena internaţională. De aceea trebuie şi putem să oferim colaborare societăţilor în care noi, credincioşii, suntem cetăţeni şi să punem la dispoziţia tuturor valorile noastre comune şi convingerile noastre mai profunde care se referă la caracterul sacru şi inviolabil al vieţii şi al persoanei umane. Este clar că trebuie să ne angajăm pentru ca temele fraternităţii şi prieteniei sociale să devină tot mai mult teren de confruntare între apartenenţii diferitelor tradiţii religioase mai ales într-o perioadă ca aceea în care trăim făcută şi mai nesigură de actuala pandemie. Trebuie să fim conştienţi că este nevoie de o solidaritate nouă şi universală şi de un nou dialog pentru a modela viitorul nostru.

Documentul este rod al unei colaborări strânse între Papa Francisc şi liderul sunnit Al-Tayyeb. Pot aceste iniţiative de dialog să aibă un impact important asupra conflictelor din Orientul Mijlociu, asupra luptei împotriva terorismului, asupra păcii?

Faptul că iniţiativele de dialog pot să aibă un impact asupra situaţiilor conflictuale este dorinţa subliniată în Documentul despre Fraternitatea Umană şi speranţa este ca să poată inspira pe cei care la orice nivel se află să dialogheze. Arta de a şti să dialogăm, în toate accepţiunile sale, este un imperativ. Pentru Papa Francisc este calea pentru a ne deschide la nevoile lumii şi a construi prietenia socială: "Dialogul perseverent şi curajos nu este o ştire cum sunt ciocnirile şi conflictele, şi totuşi ajută discret lumea să trăiască mai bine, mult mai mult decât ne putem da seama" (FT 6, 198). Aşa cum reiese din lectura Documentului despre Fraternitatea Umană în lumea pluralistă, în societatea globalizată, nu se poate construi o reconciliere între Orient şi Occident, între Nord şi Sud, dacă nu se porneşte de la un punct comun: condamnarea, respingerea oricărui tip de violenţă şi a războiului. Dialogul respectă şi caută adevărul; dialogul face să se nască o cultură a întâlnirii, adică întâlnirea devine un stil de viaţă, o pasiune şi o dorinţă. Fără a închide uşile, trebuie privit mereu înainte. Dialogul nu este un do ut des, o negociere. Este o atitudine existenţială, înseamnă a deveni însoţitor de călătorie al oricărei fiinţe umane în drum spre adevăr. Adevărul ne posedă, nu-l posedăm. Dialogul este un act generos de deschidere faţă de celălalt pentru a crea fraternitate.

Ce are de spus omenirii de astăzi Documentul despre Fraternitatea Umană?

Ca nu ne salvăm singuri! În acest timp inedit din cauza pandemiei, învăţătura Documentului despre Fraternitatea Umană continuă să traseze un drum foarte precis şi care poate fi parcurs de toţi oamenii de bunăvoinţă. dumnezeu este Creatorul a toate şi al tuturor, de aceea noi suntem membri ai unei singure familii şi ca atare trebuie să ne recunoaştem. Acesta este criteriul fundamental pe care credinţa ni-l oferă pentru a trece de la simpla tolerare la convieţuirea fraternă, pentru a interpreta diversităţile care subzistă între noi, pentru a dezamorsa violenţele şi pentru a trăi ca fraţi. Trebuie să punem deoparte prejudecăţi, întârzieri şi dificultăţi. Chiar fără a renunţa cu nimic la identitatea noastră sau a face referinţă la un irenism facil, cu forţă şi curaj, trebuie să se afirme necesitatea fraternităţii umane şi a prieteniei sociale drept condiţii necesare pentru obţinerea acelei păci la care tânjeşte întreaga lume.

(După agenţia SIR, 4 februarie 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 580.