Vatican, noi numiri în comunicaţie: Matteo Bruni director al Sălii de Presă

De Salvatore Cernuzio

S-a terminat - şi poate prea repede - conducerea ad interim a Sălii de Presă a Sfântului Scaun a lui Alessandro Gisotti. Astăzi Sfântul Scaun a anunţat numirea noului director: este Matteo Bruni, tânăr şi atletic organizator al călătoriilor papale, rol desfăşurat cu mare competenţă. În schimb Gisotti trece la Dicasterul Comunicaţiei în calitate de vice-director editorial al mass-media vaticane, deci ca numărul doi al lui Andrea Tornielli. Împreună cu el a fost numit şi Sergio Centofanti, până acum jurnalist apreciat de la Vatican News unde a ocupat funcţii de coordonator. La 22 iulie vor începe toţi munca lor.

Aşadar, un nou şir de numiri în comunicaţia Sfântului Scaun - despre care se vocifera deja din iunie - care se distinge ca unicul domeniu al Curiei încredinţat aproape în întregime laicilor. Îndeosebi este curioasă alegerea de a pune un "non jurnalist" la vârful Sălii de Presă, care deja cu crearea fostului Secretariat pentru Comunicaţie, ridicat apoi la rangul de Dicaster, şi cu reforma voită de prefectul demisionar Dario Edoardo Viganò, i-a fost redimensionat acel rol central încredinţat lui de Joaquim Navarro Valls.

În aceşti ani marele oficiu din Via della Conciliazione 54 a trăit evenimente furtunoase, înainte de toate în anii ca prefect ai lui Viganò amintit mai sus care, în virtutea unui proiect de centralizare care prevedea o încorporare în Dicaster a tuturor mass-media vaticane, a modificat structuri şi a întrerupt raporturi de lungă durată. Lucru care a avut repercusiuni asupra mobilităţii personalului şi a calităţii unor servicii.

În iulie 2016, după o întrerupere aproape neaşteptată a mandatului de zece ani a părintelui iezuit Federico Lombardi, au fost numiţi ca director nord-americanul Greg Burke şi spaniola Paloma Garcia Ovejero, prima femeie în rolul de vice. Limitaţi în funcţia lor de unele decizii şi dinamici ale "reformei" care i-au împiedicat să-şi exercite până la capăt propriile funcţiuni, Burke şi Ovejero şi-au terminat funcţia lor după doi ani prezentând papei demisia cu puţine zile înainte de 31 decembrie 2018. Cu un buletin de la ora 12.00 a fost difuzată decizia neaşteptată şi era comunicată în acelaşi context numirea lui Gisotti ca purtător de cuvânt ad interim.

În aceste aproape şapte luni Gisotti, jurnalist născut şi crescut în sânul Radio Vatican, a desfăşurat rolul de purtător de cuvânt cu extremă profesionalitate şi sensibilitate răspunzând la întrebările - şi la cele mai absurde puse la orice oră (chiar şi noaptea) - tuturor jurnaliştilor acreditaţi care provin din cele cinci continente. Şi-a făcut auzit glasul şi cu privire la problemele mai delicate (şi în ultima jumătate de an crizele n-au lipsit) şi a readus şi o anumită armonie - o afirmă ei înşişi - între angajaţii din diferitele birouri ale Sălii de Presă, zbuciumaţi de schimbări continue.

Munca bună a lui Gisotti este şi merit al unei coordonări solide - piesă care a lipsit sub conducerea lui Burke - cu vârfurile Dicasterului pentru Comunicaţie, prefectul Paolo Ruffini şi directorul editorial Andrea Tornielli, numit în decembrie 2018. Înţelegerea a fost până acum optimă şi probabil că funcţia provizorie a lui Gisotti avea să fie oficializată dacă n-ar fi fost tată a doi copii încă foarte mici. Pentru el activităţile de muncă riscau să se suprapună peste cele familiale; de aici alegerea, petrecută de comun acord, să încheie la vară interimatul său.

"Mulţumesc papei, prefectului Dicasterului pentru Comunicaţie şi superiorilor de la Secretariatul de Stat pentru că au respectat alegerea mea - comunicată la începutul mandatului şi confirmată ulterior - de a desfăşura acest rol atât de important pentru un timp limitat", scrie de fapt Gisotti într-o notă. "Un timp care să permită, chiar şi în prezenţa unei agende pline de evenimente, să ducă Sala de Presă la o nouă sistematizare, aşa cum s-a angajat în urmă cu şase luni cu prefectul Paolo Ruffini".

Fostul purtător de cuvânt spune că a asumat funcţia "cu spirit de slujire, conştient de momentul excepţional şi inedit pentru Sala de Presă, din cauza demisiilor neaşteptate a directorului său şi a vice-directoarei sale. În acest semestru aşa de angajant - mai ales şi pentru familia mea - am avut sprijinul total al prefectului Paolo Ruffini şi al colegilor mei de la Sala de Presă spre care se îndreaptă toată recunoştinţa mea. Deosebit de pozitiv a fost pentru mine şi raportul cu colegii jurnalişti. Un raport caracterizat de respect reciproc, chiar şi în momente de confruntare inevitabilă".

Cu numirea lui Bruni, şi el tată al unei fetiţe, pare clar că se va întări şi mai mult raportul de coordonare între Dicasterul pentru Comunicaţie şi Sala de Presă a Sfântului Scaun. Aşa cum spune prefectul Ruffini, Bruni "cunoaşte perfect maşina" şi "s-a făcut apreciat de-a lungul anilor pentru capacităţile sale umane şi profesionale".

Absolvent al specializării "Limbi şi literaturi străine moderne şi contemporane" la Universitatea "La Sapienza" din Roma, noul purtător de cuvânt lucrează din iulie 2009 la Sala de Presă unde, în 2013, a asumat responsabilitatea organizării şi însoţirii presei admise în avionul papal cu ocazia călătoriilor papei în afara Italiei. La începutul anului 2016 a devenit coordonator al sectorului Media Operations şi acreditări şi, în acest rol, a coordonat participarea presei la diferitele evenimente de la Jubileul Milostivirii. Este angajat de mult timp, în cadrul eclezial, în proiecte de cooperare umanitară şi în programe de sprijinire a bătrânilor. Ruffini se declară "sigur" că Matteo Bruni va şti să conducă Sala de Presă "cu competenţă, înţelepciune, clarviziune şi spirit de echipă, contribuind la sistematizarea sa definitivă cu obiectivul de a furniza cel mai bun serviciu posibil pentru o informare corectă".

Alături de el deocamdată nu va fi un vice-director, rol pe care papa ar vrea ca să fie încredinţat unei femei. Se pare că funcţia a fost propusă la două jurnaliste italiene şi că ambele ar fi refuzat din diferite motive. Una în mod deosebit, după o primă refuzare, era dispusă să accepte dar n-ar fi fost favorizată în această alegere de redacţia de provenienţă.

Între timp Matteo Bruni se va folosi de munca lui "international team" creată în ianuarie: o senior advisor în persoana francezei Romilda Ferrauto, doi asistenţi la director, peruvianul Raúl Cabrera Pérez şi sora nord-americană Bernadette M. Reis, FSP, şi un office manager, americanul Thaddeus M. Jones, pentru toţi "TJ". În aceste şase luni echipa a lucrat în culise uşurând - pe cât posibil - cantitatea mare de lucru care revine oricum purtătorului de cuvânt (călătorii papale, briefing, summit-ul despre abuzuri din februarie). Team-ul nu va decădea, cel puţin deocamdată, cu noua conducere: Gisotti, comunicând numirile lor, a explicat că funcţia lor va continua şi "după interimat".

Acum rămâne de înţeles dacă "maşina complexă" care a devenit comunicaţia vaticană ajunge să aibă o structură stabilă durabilă şi în viitor şi ce tip de rol va fi acordat de azi încolo Sălii de Presă a Sfântului Scaun şi cui trebuie ea, dependentă istoric de Secretariatul de Stat, să răspundă. De câteva luni, în afara porţii sale sub coloanele din Via della Conciliazione, străluceşte placa de alamă curăţată de sus până jos. Şi sala unde în fiecare zi se reunesc vaticaniştii a fost intitulată cu o altă placă, dedicată lui Navarro Valls. Două simboluri, numai simboluri, dar cu mare semnificaţie: de privire spre trecut şi de vitalitate în prezent.

(După Vatican Insider, 18 iulie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 903.