Eroii din Primul Război Mondial (XCV): Bacău

Bacău "Sfântul Nicolae"

În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
 

Oraşul (astăzi municipiul) Bacău [1] este unul dintre cele mai vechi aşezări urbane din Moldova şi, totodată, unul dintre cele mai vechi centre catolice din zonă. Începuturile oraşului Bacău coboară în timp până în veacul al XIV-lea [2], fiind în legătură cu factorul instituţional eclesiastic catolic care, de asemenea, a avut un rol important în apariţia şi consolidarea vieţii urbane din întreaga Moldovă [3]. Deloc întâmplător, prima menţiune documentară a oraşului Bacău datează de la răscrucea anilor 1391-1392, când era înfiinţată Episcopia Catolică de Bacău [4]. Ulterior, numeroase alte izvoare menţionează acest spaţiu geografic de referinţă pentru istoria eclesiastică romano-catolică din actuala Diceză de Iaşi [5].

În timpul Primului Război Mondial, în oraşul Bacău şi-au avut sediul, pe rând, Comandamentul Armatei de Nord - condus de generalul Constantin Prezan (în 1916), Comandamentul Armatei a II-a - condus de generalul Alexandru Averescu (în 1917), care a colaborat activ şi cu Misiunea Militară Franceză, tot aici fiind cantonate şi unităţi militare de rezervă, depozite şi spitale militare. Această stare de fapt a făcut ca Bacăul să fie numit, în mod sugestiv, "capitală a rezistenţei şi victoriilor întregirii naţionale" [6].

Foto 1 - Portalul de la intrarea în Cimitirul Eroilor "Poligonul de Tragere"

În perioada interbelică, pe raza municipiului Bacău a fost organizat un Cimitir al Eroilor din Primul Război Mondial, numit şi "Cimitirul Poligonul de Tragere", care se află astăzi pe strada Constanţei [7]. A fost restaurat în anul 1933, la iniţiativa primarului de atunci, Mihail Văgăonescu (invalid de război şi preşedinte al Societăţii Mutilaţilor de Război din România), prilej cu care, la intrare, a fost înălţat un portal [foto 1] sub forma unui arc de triumf (având aplicate, în partea superioară, câte o cunună din frunze de stejar şi laur, între ele fiind aplicat textul "CIMITIRUL EROILOR"). În interior s-a construit şi o capelă a eroilor, sub forma unei cupole de beton aşezată pe patru coloane masive, care se sprijină pe un postament în mai multe trepte [8].

Pe portalul de la intrarea în cimitir au fost aplicate, în anul 2009, două plăci de marmură. Pe cea din dreapta a fost inscripţionat, în partea superioară, textul: "CIMITIRUL «POLIGONUL DE TRAGERE», iar în partea inferioară: "SUPRAFAŢĂ 20.735m2, 219 GROPI COMUNE, 5513 EROI OSTAŞI ROMÂNI, 4000 EROI OSTAŞI RUŞI, 31 MORMINTE EROI DE CONFESIUNE EBRAICĂ, 19 MORMINTE EROI FĂRĂ NUME, 2 MORMINTE EROI CĂZUŢI PENTRU ELIBERAREA BASARABIEI ÎN ANUL 1941, 6 MORMINTE INDIVIDUALE ALE OSTAŞILOR SOVIETICI ÎNHUMAŢI ÎN ANUL 1944". Între cele două texte a fost inscripţionată o imagine cu "Crucea comemorativă a războiului 1916-1918".

Pe placa de marmură din stânga portalului a fost inscripţionat, în partea superioară, textul: "RESTAURAT ŞI CONSTRUIT PORTALUL ŞI CAPELA EROILOR ÎN ANUL 1933, DE PRIMARUL ORAŞULUI BACĂU, MIHAI VĂGĂUNESCU, MAIOR INVALID DE RĂZBOI, PREŞEDINTELE SOCIETĂŢII «MUTILAŢILOR DE RĂZBOI», iar dedesubt: "RENOVAT ŞI MONTAT PLĂCILE DE MARMORĂ PE PORTAL ÎN ANUL 2009, DE PRIMARUL MUNICIPIULUI BACĂU, ING. ROMEO STAVARACHE, ÎN COLABORARE CU ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ «CULTUL EROILOR» - FILIALA BACĂU".

Foto 2 - Monumentul ridicat în Cimitirul Eroilor "Lazaret"

În partea de nord-vest a municipiului Bacău se află un alt spaţiu dedicat eroilor, cunoscut sub numele de Cimitirul Eroilor "Lazaret". Începuturile sale sunt consemnate încă din timpul Primului Război Mondial când, din cauza numărului mare de decese, a fost amenajat pe lângă Spitalul "Lazaret nr. 220", numit mai apoi "Spitalul de Contagioşi al Armatei a II-a" [9], unde erau trataţi soldaţii bolnavi de tifos exantematic.

Au fost înhumaţi în acest cimitir, în 50 de gropi comune (dar şi în morminte individuale), un număr de apăroximativ 2500 de militari şi civili. La 21 octombrie 1917, şeful spitalului (medicul Georges Imbert, din Misiunea Militară Franceză) a construit, în mijlocul cimitirului, o capelă din lemn care a fost distrusă în anul 1970. Capela din lemn avea o pardoseală din ciment pe care fusese încrustat textul: "Am construit această capelă în amintirea sărmanilor mei colegi şi a tuturor eroilor martiri ai marelui război: ofiţeri, soldaţi, civili, care odihnesc în acest cimitir. Medicul şef al «Lazaretului» - octombrie 1917" [10].

În Cimitirul Eroilor "Lazaret" existau numeroase cruci de lemn, dar şi câteva cruci din piatră pe care erau inscripţionate numele unor eroi. Lăsat în părăsire, din cimitir vor dispărea, pe rând, atât crucile, cât şi capela, urmele mormintelor vor fi dispărea şi ele, va fi furat inclusiv gardul împrejmuitor, iar suprafaţa cimitirului va fi mult redusă (fiind luate porţiuni de teren pentru diverse construcţii) - de la 0,8 hectare în anul 1933 la aproximativ o jumătate de hectar astăzi.

Foto 3 - Monumentul Eroilor din curtea Şcolii Gimnaziale nr. 10 Bacău

În aceste condiţii, reabilitarea cimitirului a fost posibilă abia în anul 1996 când, Asociaţia Naţională "Cultul Eroilor" - Filiala Bacău va iniţia un demers pentru construirea în acest perimetru a unui monument "spre veşnica amintire a celor plecaţi prin suferinţă la cele veşnice cu datoria împlinită" [11]. Monumentul [foto 2] a fost sfinţit la 19 octombrie 1997. În partea din faţă a fost aplicată o placă de marmură cu textul: "PE ACEST LOC A FOST ŞI ESTE CIMITIRUL «LAZARET» AL EROILOR DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL. AICI AU FOST ÎNHUMAŢI PESTE 2500 DE MILITARI ŞI CIVILI, BĂRBAŢI ŞI FEMEI, TINERI ŞI BĂTRÂNI DE DIFERITE NAŢIONALITĂŢI ŞI CONFESIUNI RELIGIOASE, VICTIME ALE RĂZBOIULUI ŞI TIFOSULUI EXANTEMATIC. DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE". Pe placa de marmură aplicată pe cealaltă parte monumentului, putem citi textul: "CONSTRUIT PRIN STRĂDANIA PREOTULUI VIOREL ABABEI - ARHITECT MARIAN CĂTUNEANU - REALIZAT DE S.C. «BACON» S.A.". SFINŢIT LA DATA DE 19 OCTOMBRIE 1997 DE MONSENIORUL ŞTEFAN ERDEŞ.

Singurul Monument închinat Eroilor din Primul Război Mondial, de pe raza municipiului Bacău, se află astăzi în curtea Şcolii Gimnaziale nr. 10 Bacău. Construit în anul 1926 prin contribuţia voluntară a văduvelor de război din comuna Domniţa Maria (azi cartierul Cornişa din municipiul Bacău), acest monument a fost amplasat iniţial pe strada Calea Mărăşeşti nr. 126, fiind mutat în anul 1980 cu ocazia sistematizării oraşului [12]. A fost ridicat din blocuri de piatră, în formă de obelisc, având în vârf un vultur din bronz, cu aripile desfăcute [foto 3].

Foto 4 - Crucea sfinţită în Parcul Catedralei, pe locul unde se va ridica Monumentul Eroilor Băcăuani

Pe latura din faţă au fost aplicate două plăci de marmură. Pe cea superioară a fost inscripţionat textul: "1916-1918. ÎN MEMORIA BRAVILOR EROI AI COMUNEI DOMNIŢA MARIA", iar pe cea inferioară au fost inscripţionate numele a 29 de eroi: MOIAN ILIE, BUTACU PAVEL, ANTAL GHEORGHE, BARLEA VASILE, PETCU GHEORGHE, CHITES GHEORGHE, HANGANU NECULA, ALBU VASILE, CROITORU IOAN, IANCU CONSTANTIN, CIORCILA VASILE, TIPEI MARIN, PELIN ADAM, DAVID MIHAI, UNGURU GHEORGHE, VOINEA GHEORGHE, TANASE GHEORGHE, PĂDURARU ION, RADU DUMITRU, GANEA NECULAI, GOANTA PAUN, COSTIN ION, RUSU GHEORGHE, VERDES ION, TARNOVEANU DUMITRU, MANOLIU GHEORGHE, ROTESCU HARALAMBIE, PETREANU GHEORGHE, CONDURACHI CONSTANTIN.

La 25 octombrie 2018, de "Ziua Armatei României", în Parcul Catedralei din municipiul Bacău, a fost sfinţită o cruce amplasată pe locul unde se va înălţa un monument închinat eroilor băcăuani [foto 4]. În partea din faţă a crucii a fost montată o placă de marmură cu textul: LA INIŢIATIVA ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR "REGINA MARIA" - FILIALA JUDEŢEANĂ BACĂU "COL. CORNELIU CHIRIEŞ", CU SPRIJINUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU ŞI A CONSILIULUI LOCAL BACĂU, A CONSILIULUI JUDEŢEAN BACĂU ŞI A PAROHIILOR ORTODOXE ŞI ROMANO-CATOLICE DIN JUDEŢUL BACĂU, PE ACEST LOC SE VA RIDICA MONUMENTUL EROILOR BĂCĂUANI [13].

Prof. dr. Anton Coşa

NOTE:

[1] Anton Coşa, Comunităţile catolice din judeţul Bacău, Oneşti, Editura "Magic Print", 2007, p. 18.

[2] Ştefan S. Gorovei, La începuturile oraşului Bacău, în "Carpica", XVIII-XIX, Bacău, 1986-1987, p. 265-283.

[3] Anton Coşa, Instituţii eclesiastice catolice în viaţa oraşelor din Moldova medievală, în "Buletin Istoric" (revista Departamentului de Cercetare istorică al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi), nr. 9 (2008), Iaşi, Editura "Presa Bună", 2008, p 111-130.

[4] Anton Coşa, Înfiinţarea şi evoluţia Episcopiei Catolice de Bacău, în "Carpica", XXXII, Bacău, 2003, p. 60-84; idem, Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun (secolele XVII-XVIII), Iaşi, Editura Sapientia, 2007, p. 53-86.

[5] Anton Coşa, Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun (secolele XVII-XVIII), p. 295-557.

[6] Colonel (r) Corneliu Chirieş, Judeţul Bacău. Altar de jertfă şi eroism, ed. a II-a, Bacău, Editura BABEL, 2009, p. 19.

[7] Ibidem, p. 35.

[8] Ibidem, p. 36-37.

[9] Ibidem, p. 38.

[10] Ibidem.

[11] Ibidem, p. 39.

[12] Ibidem, p. 40.

[13] Fotografiile nr. 1 şi nr. 4 au fost primite de la domnul Mihnea Baran (muzeograf la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău), fotografia nr. 2 a fost primită de la domnişoara Elena-Brînduşa Manea (muzeograf la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău), iar fotografia nr. 3 a fost primită de la doamna Eliza-Alexandra Lupu (profesor la Şcoala Gimnazială nr. 10 Bacău). Le mulţumim tuturor!

* * *

PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor

* * *

Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.

lecturi: 183.