Nisiporeşti: Întâlnirea diecezană de toamnă a persoanelor consacrate

La numai o lună distanţă de la marele eveniment al beatificării Veronicăi Antal, ridicată la cinstea altarelor ca fericită, la 22 septembrie 2018, de către cardinalul Giovanni Angelo Becciu, persoanele consacrate din Dieceza de Iaşi, la iniţiativa Preasfinţitului Petru Gherghel, s-au întâlnit duminică, 21 octombrie 2018, la Nisiporeşti, într-un număr mare de circa 250 de persoane consacrate din cele cinci zone ale diecezei, fiind şi cea de-a 92-a Zi Mondială a Misiunilor.

Programul stabilit anterior de către Comisia Diecezană de Viaţă Consacrată s-a respectat întocmai: la 9.30 a fost sosirea la biserica parohială şi cuvântul de bun venit al pr. Augustin Folner OC, responsabil al Oficiului pentru Viaţa Consacrată, urmând apoi conferinţa pr. Virgil Blaj OFMConv, cu tema Lectura spirituală în viaţa Fericitei Veronica Antal. Părintele relator a trecut în revistă o serie de sfinţi care au descris importanţa lecturii spirituale precum şi câteva modele de sfinţi care au pus în practică, mai ales, acest mijloc atât de important pentru viaţa spirituală. Sfântul Alfons Maria de Liguori spunea: "Beneficiul adus de cărţile bune este atât de mare ca şi pagubele provocate de cărţile proaste". Mai recent, un alt sfânt foarte popular şi iubit de oameni, fratele capucin Pius din Pietrelcina, îi scria unei fiice spirituale: "Să nu-mi spuneţi că sunt foarte exigent dacă voi continua să vă rog să vă îmbogăţiţi tot mai mult citind, cât de mult veţi putea, cărţile sfinte. Lectura spirituală vă este necesară asemenea aerului pe care-l respirăm. Citiţi, citiţi mult, iar lecturii sănătoase să nu-i lipsească niciodată rugăciunea evlavioasă şi umilă". Viaţa interioară poate supravieţui fără lectura spirituală? Dar ce mai înseamnă pentru noi viaţa interioară şi câtă importanţă, timp, resurse îi mai acordăm?

Sfântul papă Paul al VI-lea, în audienţa generală din 13 august 1968, arăta cum aşa-numita "civilizaţie a imaginii" ridică mari obstacole în calea vieţii spirituale: "Noi suntem educaţi pentru viaţa exterioară... şi nu atât pentru viaţa interioară, căreia îi cunoaştem puţin legile şi bucuriile; gândirea noastră este ocupată în special cu lumea sensibilă (se vorbeşte despre "civilizaţia imaginii": radio, televiziune, fotografie, simboluri şi scheme mentale etc. - putem adăuga astăzi: toată tehnologia telefoanelor inteligente, tabletelor, proiectoarelor etc.), şi în zona socială, adică în conversaţie şi în relaţia cu ceilalţi; suntem adânc exteriorizaţi".

Plecând de la autorul Scrisorii către evrei care le atrăgea atenţia destinatarilor săi că în loc să crească în credinţă prin primirea adevăratei învăţături au devenit "nepăsători la cele auzite". Şi adaugă: "Într-adevăr, voi, care de atâta timp trebuia să fiţi învăţători, aveţi din nou nevoie ca cineva să vă înveţe principiile de la început ale cuvântului lui Dumnezeu şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, şi nu de mâncare solidă. Pr. Virgil a continuat spunând că lectura spirituală este o sursă imensă de "hrană tare" (cf. 1Cor, 3,1-3), iar fericita Veronica Antal s-a adăpat cu nesaţ din ea, drept dovadă că perseverenţa ei în această practică a atras atenţia celor care au cunoscut-o şi ne-au dat mărturie despre ea. Sora sa Angela ne povesteşte că "în timpul liber, mai cu seamă iarna şi primăvara, Veronica citea cărţi, citea, citea..".. Lectura spirituală i-a fost fericitei Veronica hrană, călăuză şi oglindă în parcursul ei de desăvârşire, de sfinţire.

După un timp de reflecţie şi de pauză la ora 11.00 a urmat sfânta Liturghie prezidată de pr. Augustin Folner şi concelebrată şi de un grup numeros de preoţi. La începutul acesteia pr. Anton Bogdănel OFMConv, parohul acestei comunităţi, ne-a adresat un cuvânt de bun venit în biserica închinată Sfintei Fecioare Maria şi care adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale fericitei Veronica Antal, fecioară şi martiră a curăţiei. Este pentru prima dată când persoanele consacrate din Dieceza de Iaşi merg în pelerinaj în spirit de credinţă şi recunoştinţă la mormântul fericitei şi, aşa cum spunea părintele, "este un început, o sămânţă care se dezvoltă şi care să aducă roade în viaţa noastră". Să privim la ea, spunea pr. Anton, care "deşi nu a reuşit niciodată să-şi îndeplinească visul ei de a deveni soră, totuşi a ştiut să-şi trăiască consacrarea baptismală şi promisiunea ei particulară de a fi a lui Isus şi Isus să fie al ei şi de-al iubi numai pe el pentru tată viaţa, dar şi consacrarea ei ca terţiară franciscană".

La omilie, pr. Mihai Afrenţoae OFMConv, plecând de la textele biblice ale duminicii a 29-a de peste an, ne-a vorbit despre importanţa împărăţiei lui Dumnezeu şi despre frumuseţea veşniciei pe care au năzuit-o toţi sfinţii de-a lungul veacurilor şi pe care şi noi, persoanele consacrate, trebuie să ne străduim să o dobândim prin viaţa noastră de sfinţenie, asemenea sfântului Ignaţiu de Antiohia şi fericitei Veronica Antal. Să căutăm ca prin viaţa noastră consacrată lui Dumnezeu, prin faptele noastre de iubire şi răbdare să primim locurile noastre din ceruri pregătite de Dumnezeu Tatăl de la începutul lumii, unde corurile de îngeri cântă: "Mărire în cer lui Dumnezeu!" (Lc 2,14). Să nu încercăm să ajungem "pe scurtătură" aşa cum au cerut cei doi apostoli Iacob şi Ioan, de a fi la dreapta şi la stânga lui Isus în împărăţia sa, ci parcurgând drumul nostru uman cu limitele şi suferinţele sale: "Puteţi să beţi potirul pe care-l îl beau eu? (Mc 10,39). Să nu ne lăsăm ispitiţi de Cel Rău care ne propune calea cea scurtă, viaţa lejeră, să nu ne bucurăm de comodităţile acestei lumi, dar asemenea lui Isus care a trăit în sărăcie şi umilinţă a slujit până la capăt îndeplinindu-şi misiunea sa de slujitor credincios. Astfel, şi noi să ne îndeplinim misiunea noastră asemenea lui Isus, a fondatorilor noştri şi chiar a fericitei Veronica Antal care şi-a dăruit viaţa până la martiriu în curăţie şi slujire în rugăciune.

La sfârşitul sfintei Liturghii, pr. Paul Budău, decan de Iaşi, a transmis, în calitate de delegat, salutul din partea episcopilor Petru Gherghel şi Aurel Percă, care ne preţuiesc pe noi, persoanele consacrate, şi ne mulţumesc pentru toată activitatea desfăşurată în Dieceza de Iaşi. Totodată ne-a încurajat pe toţi cei prezenţi de a înainta cu elan atât noi în activitatea noastră misionară, cât şi credincioşii în misiunea lor de creştini, pentru că toţi suntem chemaţi la mântuire şi la moştenirea împărăţia lui Dumnezeu.

După masa de prânz servită la "Casa tineretului" din mijlocul satului, a urmat un moment emoţionant de mărturie a două tinere de 17, şi respectiv 19 ani din comunitatea Bijghir, Patricia şi Benedicta, care ne-au împărtăşit cu toată sinceritatea şi simplitatea despre experienţa lor spirituală, despre întâlnirea lor cu Dumnezeu, precum şi despre minunile pe care Dumnezeu le-a făcut şi le face în viaţa lor. Patricia ne-a vorbit şi despre lupta ei cu Cel Rău şi despre ispitele trupului pe care din fericire a reuşit să le învingă cu ajutorul lui Dumnezeu şi al rugăciunii continue după exemplul Veronicăi Antal.

A urmat frumoasa rugăciune a rozariului, rugăciune pe care am înălţat-o la Dumnezeu prin mijlocirea Sfintei Fecioare Maria, Regina sfântului rozariu, în jurul mormântului fericitei Veronica Antal care iubea atât de mult această devoţiune şi pe Preacurata Fecioară Maria.

La sfârşitul acestei zile de pelerinaj, pr. Augustin Folner OC a mulţumit din nou tuturor participanţilor şi în special Comisiei Diecezane pentru Viaţa Consacrată care cu noii membri s-a reînnoit în această lună octombrie în zonele Iaşi, Roman şi Oneşti. Îndemnându-ne la exemplul de viaţă şi de iubire faţă de Isus al fericitei Veronica, pr. Augustin ne-a amintit că şi noi am spus în momentul profesiunii noastre: "Eu sunt a lui Isus şi Isus este al meu". Amin.

Pr. Alexandru Olaru, OFMConv

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 21 octombrie: Nisiporeşti: Întâlnirea diecezană de toamnă a persoanelor consacrate

lecturi: 11.