Eroii din Primul Război Mondial (XCII): Iaşi

Iaşi "Adormirea Maicii Domnului"

În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
 

Mărturiile istorice confirmă existenţa la Iaşi, încă de la începuturile vieţii urbane, a unei biserici romano-catolice. De-a lungul timpului a fost menţionată o biserică de lemn, apoi una de lemn cu fundament de piatră, ajungându-se, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, la actuala biserică de piatră - catedrala.

Într-un privilegiu acordat franciscanilor în 1753, care solicitaseră ridicarea unei biserici de piatră în Iaşi, domnul Moldovei, Matei Ghica, scria: "Încă din descălicătoarea ţării, din zilele altor luminaţi răposaţi domni, au avut ei biserică aici în Iaşi, şi nu numai aici în Iaşi, ci în toată Ţara Moldovei (...) de când ne-am pomenit, am apucat având ei biserică aici în Iaşi".

Potrivit tradiţiei, catolicii din Iaşi au construit o biserică în intervalul 1540-1594. Această biserică este menţionată în documente începând cu ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, în special în relatările şi însemnările unor călători străini. Lăcaşul de cult este menţionat începând cu anul 1586 de numeroşi misionari, printre care iezuitul Giulio Mancinelli, episcopul Petru Bogdan Baksič (1641) şi arhiepiscopul Marcu Bandini (1646). Acesta din urmă sugerează ideea că biserica închinată Adormirii Maicii Domnului ar fi fost construită de boierul Ioanachie, un dregător al domnului Vasile Lupu. De menţionat faptul că domnii Moldovei au acordat acestui lăcaş numeroase privilegii, aşa cum au făcut în 1711 Dimitrie Cantemir, în 1746 Ioan Mavrocordat şi în 1752 Constantin Racoviţă. Lucrările la biserica de piatră au fost începute în anul 1782 de pr. Anton Mauro şi finalizate în 1789 de prefectul Misiunii Franciscane din Moldova, pr. Fidelis Rocchi, biserica fiind sfinţită la 15 august acelaşi an.

În 1864 episcopul Iosif Salandari a început ample lucrări de restaurare a bisericii: a modificat absida, a comandat cele două altare secundare la Padova, a instalat icoanele "Calea crucii" aduse de la Viena, a înzestrat cu o nouă orgă biserica, a amenajat tronul şi amvonul etc. Pictura bisericii a fost realizată în 1869 de călugărul franciscan italian Iosif Carta din Palermo.

Oraşul Iaşi a avut dintotdeauna un loc aparte în istoria catolicilor din Moldova, fiind reşedinţa prefecţilor şi a vizitatorilor apostolici, iar din 1818 reşedinţa Vicariatului Apostolic al Moldovei. Din 1884 la Iaşi îşi are reşedinţa episcopul romano-catolic de Iaşi, după ridicarea la 27 iunie acelaşi an a Vicariatului Apostolic la rang de episcopie. Seminarul diecezan "Sfântul Iosif" din Iaşi a fost înfiinţat la 29 septembrie 1886¹.

Comunitatea catolică din Iaşi a cunoscut o dezvoltare deosebită odată cu fondarea în 1866 de către episcopul Iosif Salandari a Institutului "Notre Dame de Sion", care se ocupa cu educarea tinerelor. Acest institut a funcţionat până în 1948 în clădirea actualei Filarmonici².

După 1989, s-a început construirea unei noi biserici lângă catedrală şi au fost înfiinţate mai multe parohii pentru credincioşii din Iaşi: "Sfânta Tereza a Pruncului Isus", "Sfântul Anton", Parohia Tomeşti, Parohia Dancu, Parohia Valea Lupului, Parohia Bârnova, Parohia Horpaz-Miroslava.

Iaşul găzduieşte în prezent numeroase ordine şi congregaţii masculine şi feminine, dintre care amintim: Fraţii Şcolilor Creştine, Mica Operă a Divinei Providenţe, Fraţii Carităţii, Surorile "Notre Dame de Sion", Surorile Providenţei, Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot.

După 1989, învăţământul catolic la Iaşi a cunoscut un avânt deosebit prin înfiinţarea unor şcoli şi facultăţi de specialitate.

În ciuda condiţiilor grele, catolicii din Iaşi, susţinuţi şi încurajaţi de păstorii lor, au reuşit să-şi păstreze credinţa, numărul lor fiind mereu în creştere. Astăzi trăiesc în "oraşul celor şapte coline" circa 13.000 de catolici.

Iaşul este un oraş al nemuririi şi prin monumentele care au luat naştere după Primul Război Mondial. Astfel, pe suprafaţa oraşului se regăsesc mai multe monumente ridicate în cinstea celor care au luptat şi s-au jertfit pentru patrie.

Pe dealul Galata se află amenajat un Monument - Mausoleu în memoria celor care au murit în acea zonă în timpul luptelor şi au fost îngropaţi pe dealul Galatei, monument la a cărui realizare a contribuit şi Henri Coandă.

Un alt monument dedicat eroilor români din Primul Război Mondial a fost ridicat pe dealul Bucium; pe soclul acestuia se află următoarea inscripţie: "Noi am trecut Dunărea şi ne-am dezrobit ţara, voi treceţi culmile şi vă reîntregiţi neamul".

Pe Copou, vizavi de Parcul Copou, există un alt loc închinat eroilor români: Monumentul Eroilor Diviziei a II-a Cavalerie. Tot pe Copou se găseşte "Monumentul eroilor din Primul Război Mondial al Regimentului Roşiori Cuza Vodă", pe laturile căruia sunt înscrise 147 de nume.

Unul din cele mai mari monumente este cel amenajat în incinta cimitirului "Eternitatea", unde au fost înhumaţi circa 1.500 de ostaşi, eroi căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial.

Comunitatea catolică din Iaşi a adus şi ea prinosul celor care s-au jertfit pentru patrie prin ridicarea în cimitirul "Eternitatea" a unui monument în cinstea eroilor catolici din Primul Război Mondial. Un obelisc din beton în vârful căruia se află un vultur cu aripile deschise, care are în cioc o cruce, crucea speranţei, a victoriei, a durerii pierderii celor dragi.

Numele unora dintre eroii catolici din Iaşi se regăsesc înscrise pe soclu: Lt. B. Rivalet; serg. P. Baciu; sold. F. Massari; Fr. Brandler; A. Cozoroc; F. Abaloaiei; R. Maier; seminariştii: P. Bucur şi C. Iacob.

Monumentul, ridicat din iniţiativa Comitetului catolic din Iaşi are înscrise pe soclu următoarele cuvinte: "În memoria eroilor români catolici din Iaşi, morţi pentru făurirea României Mari din 1916-1920".

Şi catolicii francezi au adus prinosul jertfei lor poporului român. Despre acest lucru, I.G. Duca afirma: "Printre altele, revăd şi azi în Biserica Catolică din Iaşi cinci sicrie acoperite de drapelul francez (...). Era imaginea izbitoare a solidarităţii Franţei cu nenorocirile şi jertfele noastre".

Deci pământul patriei noastre a primit spre odihna veşnică şi trupurile celor căzuţi pe front care aparţineau diferitelor naţiuni combatante. Astfel, în Iaşi există următoarele monumente: Monumentul eroilor francezi din cimitirul "Eternitatea"; Monumentul eroilor francezi din incinta Spitalului "Dr. Clunet", Monumentul ostaşilor Ruşi din Primul Război Mondial; Monumentul soldaţilor germani.

Comunitatea catolică şi-a adus o importantă contribuţie la realizarea dezideratului politic de veacuri: Marea Unire. Membrii acestei comunităţi au fost dintotdeauna în sintonie cu cele mai adânci dorinţe ale locuitorilor din teritoriile româneşti.

Eduard Stoica

Note:

¹ Alois Moraru, Incursiune în istoria celor 120 de ani ai Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, în "Buletin istoric", nr. 5 (2004), p. 7-43, passim.

² Fabian Doboş, La Diocesi di Jassy (Romania) durante l'episcopato del vescovo Domenico Jaquet, OFM Conv. (1895-1903), Iaşi, p. 269.

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (XCII): Iaşi

* * *

PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor

* * *

Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.

lecturi: 61.