Anul pastoral
2023‑2024

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 VIAȚA DIECEZEI 

Eroii din Primul Război Mondial (LXXXIV): Vizantea
Vizantea

În Primul Război Mondial au fost chemați la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iași; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localitățile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinții parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Așteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor și fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial și din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil și în Registrul decedaților); de la primărie; de la credincioșii din localitate (mai toți știu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
 

Catolicii din Vizantea Mănăstirească s-au stabilit pe aceste meleaguri în prima jumătate a secolului al XIX-lea, fiind muncitori pe moșia Mănăstirii Vizantea. În raportul prefectului Misiunii din Moldova, pr. Iosif Bonaventura Berardi, din 30 mai 1814, se amintește că biserica din Vizantea a fost construită de părintele misionar Pancratius Pinta în anul 1813.

În anul 1860, biserica a fost reconstruită, iar comunitatea număra 259 de credincioși. Vizantea a fost filiala Parohiei Focșani până în anul 1978, când biserica nou-construită după cutremurul din '77 a fost sfințită, iar filiala "Adormirea Maicii Domnului" Vizantea a dobândit statutul de parohie. A primit spre administrare un număr de șase comunități filiale: Vidra, Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Tichiriș, Năruja.

Actualmente, parohia numără 345 de familii cu 1.143 de credincioși și o filială (Panciu)1.

Panciu

În luna mai a anului 1917, orașul Panciu s-a aflat sub devastatorul bombardament al artileriei germane. Au existat numeroase victime printre militarii români și ruși, dar și din rândul populației civile, români și evrei. Foarte multe clădiri au fost distruse total sau parțial. În această scenă de coșmar, un grup de eroi, format din medici și sanitari francezi și ruși din cadrul Crucii Roșii Ruse, și-a riscat viața pentru a salva alte vieți ale semenilor lor, aflate în pericol2.

Ca semn al respectului față de eroii care și-au dat viața pentru apărarea patriei în Primul Război Mondial, în oraș, pe strada Nicolae Titulescu, a fost ridicat un monument în anul 1928, realizat de către sculptorul George Dimitriu. Monumentul are forma unui obelisc pe care este așezat un soldat. Pe fațada monumentului se află inscripționate cuvintele "Eroilor din Panciu / 1916-1918 / Patria recunoscătoare". Pe celelalte fețe ale monumentului sunt amintite numele eroilor orașului, atât decedați în război, cât și ale veteranilor, și numele tuturor donatorilor care au contribuit la construirea monumentului.

În drum spre Vizantea, lângă Panciu, la 1 km după Muncelu (com. Străoane), se află monumentul ridicat în cinstea Ecaterinei Teodoroiu (16 ianuarie 1894 - 22 august 1917), inaugurat în anul 1972. Basorelieful de pe obelisc a fost realizat de sculptorul Octav Iliescu. Ecaterina este numită "eroina de la Jiu" deoarece la data de 22 august 1917, când unitățile române au fost atacate de unități germane, în timpul retragerii, Ecaterina Teodoroiu (sublocotenent) a fost lovită de două gloanțe de mitralieră pe Dealul Secului-Muncel. A căzut în fruntea plutonului, îmbărbătându-și soldații.

Soveja

În vara anului 1917, Soveja s-a aflat pe una din laturile "Triunghiului de foc" - Mărăști, Mărășești, Oituz, pe aceste locuri purtându-se una din cele mai crâncene bătălii ale Războiului de Întregire.

După bătălia de la Mărășești, frontul s-a stabilit pe Valea Șușiței, armata germană atacând, la 28 august 1917, diviziile rusești din zonă, reușind să pătrundă între acestea care au fost obligate să se retragă. Intervenția trupelor române, asociate cu rezervele rusești, au oprit înaintarea germană în zona Varnița. Ziua de 1 septembrie trebuia să fie ziua decisivă a bătăliei pentru ambele tabere beligerante, zi în care acțiunea războinică se întinsese pe tot frontul Muncelului. După bătălia disperată pentru cucerirea Dealului Porcului, lupta va continua și în zilele următoare, cu atacuri și contraatacuri locale neîntrerupte, în care sute de ostași au înfruntat moartea, iar prin jertfa lor au făcut stavilă de netrecut în fața armatelor germane.

Recunoștința eternă a românilor pentru acești eroi s-a materializat în ridicarea unui "Mausoleu de onoari cu osuariu, formând o podoabă nu numai pentru Soveja, ci și pentru Județul Putna și un punct de pelerinaj unde vor fi depuse rămășițele tuturor eroilor căzuți în acea regiune", la inițiativa Comitetul Central al Societății "Mormintele Eroilor căzuți în război".

Mausoleul este opera arhitectului George Cristinel, iar piatra de temelie a fost pusă în anul 1923. Construcția a durat până în anul 1928, când s-au acoperit nișele cu plăcile de marmură cu numele eroilor, fiind inugurată în anul 1929.

Mausoleul se înfățișează ca o cetate din piatră, cu planul în formă de cruce și acoperișul conceput ca o cupolă. Suprafața construcției este de 550 metri pătrați. În interior se află criptele în care au fost reînhumați 528 de români, ruși, germani, austrieci și unguri. În fața criptelor s-au montat plăci de marmură pe care s-au inscripționat numele celor înhumați. Osuarul adăpostește osemintele a 1.612 ostași neidentificați. Numărul militarilor germani comemorați este de 279, înhumați în anul 1917. Pe frontonul de deasupra intrării există o inscripție săpată în marmură: "Aici odihnesc ostașii căzuți pe aceste plaiuri în războiul 1916-1919". Pe celelalte laturi sunt alte inscripții cu versuri. De exemplu, pe latura vestică, sunt scrise versurile: "Cei ce căzut-au pentru țară / Pe lanul câmpului bogat / Jertfind o'ntreagă primăvară / Nu au murit, ci-au înviat!"3.

Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având codul VN-IV-m-A-06619. Mausoleul a devenit un loc de pelerinaj și venerație atât pentru locuitorii comunei și ai județului, cât și pentru cei din alte localități ale țării.

Vidra

În anul 1917, pe dealul Vidrei, se aflau oștile române; în față, peste apa Putnei, era armata germană. În teritoriul ocupat rămăseseră surprinși de năvala inamică mii de oșteni români. Zile și nopți de-a rândul, un grup de rude și prieteni din satul Vidra transmiteau documente și informații către comandamentul român și ajutau prizonieri români evadați din lagărele germanilor să treacă linia frontului pentru a se putea alătura din nou armatei române și a continua lupta. Pentru fapta lor patriotică au fost executați de justiția militară germană în poligonul de tragere din Focșani, la 17 august 1917.

În amintirea acestor martiri și a celorlalți eroi vrânceni căzuți la datorie pentru întregirea patriei s-a ridicat în anul 1936 un monument la intrarea în Vidra, dinspre Focșani. La 14 iunie 1936 a avut loc ceremonia de inaugurare și sfințire a monumentului comemorativ4.

Pe plăcile monumentului sunt înscrise cuvintele: "Slavă și sfântă amintire martirilor vrânceni: Vasile Chilian, Toma Cotea, Ștefanache Săcăluș, Dumitrache Pantazică și celor 1410 eroi din satele Vrancei, morți pentru patrie în anul 1917".

Varnița

Bătălia din zona Varnița - Muncelu a fost inițiată de către armata germană în speranța că va recâștiga pozițiile pierdute în înfrângerea de la Mărășești și Oituz, dar speranța lor s-a prăbușit în asalturile zadarnice de pe Dealul Porcului. Armata germană și-a încheiat operațiunile războinice pe frontul din Moldova, rămânând doar cu amintirea unei iluzii și a unei decepții. Iar pe hartă, o linie foarte arcuită arată urma unei ruperi de front, în care diviziile românești erau orânduite ca un cerc de fier în jurul berbecului ce lovise și spărsese zidul frontului apărat de ruși având, ca și românii, pierderi de vieți omenești.

La Varnița, lângă școală se află două monumente, ca un simbol al "frăției de arme româno-franceze". Unul amintește de plutonierul Dobre Cudum, căzut la 16 septembrie 1917, iar celălalt amintește de sergentul francez Richard Henry Jean, căzut la 22 martie 19175.

Pr. Fabian Doboș

Note
1 www.ercis.ro [accesat la 5 septembrie 2018]
2 www.ziaruldevrancea.ro [accesat la 6 septembrie 2018].
3 www.muzeulvrancei.ro [accesat la 5 septembrie 2018].
4 www.historia.ro [accesat la 5 septembrie 2018].
5 Ibidem.

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteți vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (LXXXIV): Vizantea

* * *

PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoștința și amintirea lor

* * *

Eroii din Primul Război Mondial (vor urma și alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunți, (CVII): Botoșani, (CVI): Mircești, (CV): Belcești, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporești, (CII): Gheorghe Doja (Gâșteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad și Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamț, (XCVII): Onești, (XCVI): Tămășeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Tețcani, (XCII): Iași, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac și Cireșoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmănești, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuș, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ștefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărășești, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Pașcani, (LXXIX): Comuna Pârgărești, satele Nicorești, Pârgărești, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruienești, (LXXVI): Horlești, (LXXV): Buhuși, (LXXIV): Bălușești, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca și Arbore (Parohia Solonețu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani și Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oțeleni, (LIII): Valea Seacă și Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoșești-Siret, (XLVIII): Fărcășeni, (XLVII): Huși, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorțeni - Florești, (XLIV): Moinești, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focșani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Șcheia, (XXXVII): Târgu Neamț, (XXXVI): Hălăucești, (XXXV): Pildești, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuți, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni și Berindești, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galați, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuțeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticești, (XXII): Cleja, Somușca și Valea Mică, (XXI): Ciugheș, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriș, Tamași, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri și Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjești, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa și Cuchiniș, (XI): Comănești, (X): Frumoasa, (IX): Gherăești, (VIII): Coman, (VII): Luncași, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani și Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgești, (I): Butea.


 

lecturi: 105.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat