Cardinalul Sandri: Dacă ar exista condiţiile, papa ar merge imediat în Siria

"Un gest de sensibilitate, o purtare a suferinţei lumii pe umerii săi, îndeosebi a celei din Siria, din Irak şi din Orientul Mijlociu". Aşa defineşte cardinalul Leonardo Sandri întâlnirea papei Francisc din 7 iulie la Bari cu patriarhii şi conducătorii Bisericilor orientale.

"Îl văd pe papa respirând suferinţa lumii încă de la începutul pontificatului", subliniază într-un interviu la Vatican News prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, care peste câteva zile va fi în vizită în Liban. Întâlnirea de la Bari, explică el, este pentru pontif un mod "pentru a manifesta lumii această suferinţă şi a-i chema pe toţi la dreptate, la pace, la respectarea demnităţii persoanei umane şi îndeosebi la apărarea creştinilor, a celor persecutaţi şi a celor care trăiesc în acest mediu teribil de bombardamente zilnice, de ucideri, de terorism, de răzbunări şi separări".

Cardinalul spune că nu are îndoieli cu privire la faptul că, dacă ar exista condiţiile, Francisc ar merge în aceste ţinuturi tulburate de războaie. "Nu mă îndoiesc că papa ar merge. Numai că lui nu-i este frică pentru el însuşi: îi este frică pentru toţi cei care ar fi reuniţi în acele circumstanţe, toţi aceia care ar putea să fie aproape de el! Şi în acest sens, cu siguranţă, încă n-a putut face acest pas, de a merge în Siria sau în alte ţări din Orientul Mijlociu, cum ar fi în Irak. În Egipt a mers şi totul a mers bine! Trebuie văzut dacă permit condiţiile de siguranţă ca el să poată face asta... pentru că a merge pentru a face nişte ceremonii separat de oameni, este cu siguranţă un lucru care ar avea o anumită «teatralitate», dar care n-ar avea acest rod de a duce bucurie şi speranţă poporului concret".

Sandri vorbeşte şi de "ecumenismul sângelui" adesea citat de papa Francisc în discursurile sale. "Ecumenismul este un drum", subliniază el, "există o cărare de urmat care duce departe şi care până acum din păcate n-a dus la unitatea creştinilor! Însă «ecumenismul sângelui», al martirilor, al celor care au fost ucişi datorită faptului de a fi şi de a se mărturisi discipoli ai lui Cristos - creştini - este un lucru pentru care nu este nevoie de făcut nicio declaraţie. Este pur şi simplu a se simţi creştini alături de un altul, un episcop, un preot, care au fost ucişi, fie catolici fie ortodocşi, numai pentru că sunt creştini! Aceasta este cartea de identitate a acestui martiriu, care realizează în sine deja unitatea acestui drum care încă n-a ajuns la capătul său".

În sfârşit, oprindu-se asupra experienţei sale de zece ani la conducerea Congregaţiei - care, recent, a publicat noua ediţie în trei volume a "Oriente cattolico" - cardinalul mărturiseşte că acest rol la dus "la o anumită relativizare a atâtor frici şi a atâtor scheme pe care noi le avem aici în Occident, unde, mulţumire fie lui Dumnezeu, avem pacea, siguranţa şi ne pierdem în schimb în atâtea, aş spune, «fleacuri». În schimb aceste persoane m-au făcut să înţeleg adevărata realitate pe care noi toţi trebuie s-o urmărim: triumful Domnului Isus în viaţa noastră şi în viaţa lumii, prin dreptate şi pace!".

(După Vatican Insider, 5 mai 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.