A trecut la Domnul pr. Iosif Sescu

Pr. Iosif Sescu, 88 de ani, a trecut la Domnul la Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iaşi, joi, 26 octombrie 2017, ora 10.45.

S-a născut la 8 martie 1929 la Săbăoani, din părinţii Ferenţ şi Veroana. A absolvit Şcoala Generală de 5 clase în anul 1942 la Săbăoani, Şcoala de Cantori în anul 1948 la Iaşi şi Institutul Teologic "Sfântul Iosif" din Iaşi (1953-1958). A fost sfinţit preot la 1 iunie 1958 la Alba-Iulia de ep. Marton Aron. A activat ca vicar la Valea Seacă (1 august 1958 - 15 decembrie 1958), Luizi-Călugăra (15 decembrie 1958 - 1 martie 1962), paroh la Ploscuţeni (1 martie 1962 - 1 iunie 1982), Fundu Răcăciuni (1 iunie 1982 - 1 septembrie 2000), S-a pensionat la 1 martie 1998. În perioada 1 septembrie 2000 - martie 2016 a fost spiritual-duhovnic la Bacău "Sfântul Nicolae". Din martie 2016 a venit la Centrul de Spiritualitate din Bârnova. Bolile de care suferea agravându-se, duminică, 15 octombrie, a fost internat la Spitalul "Sfântul Spiridon". Marţi, 24 octombrie, a intrat în operaţie senin, pregătit şi întărit cu sfintele taine. După operaţie organismul a rezistat doar câteva zile.

Vineri seara sicriul cu trupul neînsufleţit va fi depus în biserica "Ss. Petru şi Paul" din Bacău; aici la ora 18.00 va fi celebrată o sfântă Liturghie; apoi sicriul va fi dus în biserica din Fundu Răcăciuni. Înmormântarea va fi sâmbătă, 28 octombrie, începând cu ora 11.00 la Fundu Răcăciuni, parohia unde a slujit 18 ani.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

* * *

În anul 1982, părintele Iosif Sescu a trecut prin mari necazuri care au lăsat urme adânci pentru tot restul vieţii, zdruncinându-i sănătatea. Câţiva comunişti din Ploscuţeni, în plină noapte, au vrut să-l ucidă. Din documentele păstrate în arhivă, se pot descoperi cele întâmplate, dar şi reacţia credincioşilor în faţa indiferenţei autorităţilor civile care căutau să-i salveze pe făptaşi.

La cererea Arhiepiscopiei de Bucureşti, la 6 martie 1982, părintele Iosif Sescu a făcut o relatare în care, printre altele, notează: "În ziua de 19/20 februarie 1982, în jurul orelor 24,30-1,10, două persoane răufăcătoare... au pătruns în casa parohială din satul Ploscuţeni, prin forţarea geamului din partea de răsărit a imobilului, unde nu locuia nimeni (...). Din mărturisirea îngrijitoarei reiese că răufăcătorii au imobilizat-o în cameră, i-au pus căluş în gură şi a fost lovită crunt la frunte, ochi, fosele nazale şi la abdomen. I s-au legat şi mâinile de către răufăcători. Când au adus-o aproape de inconştienţă, au băgat-o brutal sub pat. Camera i-a fost răscolită. Transportată la Spitalul din Adjud, a primit primele îngrijiri, apoi, transportată la Focşani, a fost tratată. Pe data de 4 martie i s-a făcut ieşirea din spital. În continuare mai acuză dureri...

Răufăcătorii, terminând cu îngrijitoarea, au venit în camera preotului paroh şi au bătut politicos în uşă. Deschizând, am văzut două persoane postate în uşă şi (am auzit) o voce: "Loveşte!". M-am aflat sub un ropot de lovituri la cap, dar palmele mâinilor au fost salvatoare că ele s-au umflat, având o vânătaie la ochiul drept şi umflătură (...). M-am refugiat sub masă, unde au continuat loviturile probabil cu alte obiecte dure: pietre colţuroase de la terasamentul CFR. Au încercat să mă asasineze vârând cuţitul sub masă. Mi-au produs o rană în dreptul inimii şi apoi alte răni la cap. Văzându-mă în faţa veşniciei, am rostit actul de căinţă cu glas tare. (...). Prin ceaţă am văzut că s-a aprins lumina şi au părăsit camera... Am fost dus la spital pentru primele îngrijiri... S-a făcut anchetă. Urmărirea răufăcătorilor continuă".

Părintele Alois Fechet şi pr. Ştefan Erdeş au mers acolo în zilele de 21 februarie şi 7 martie 1982.

"Dânsul era într-o stare gravă - relatează pr. Alois Fechet -, bandajat la cap, cu multe vânătăi pe tot corpul. Sub masă era un lac de sânge de circa 0,80 m pătraţi. În ziua respectivă, părintele Sescu n-a putut să celebreze sfânta Liturghie solemnă de la ora 10,30. În camerele casei parohiale erau organe ale Miliţiei judeţului Vrancea care au făcut percheziţie în tot imobilul timp de circa 5-6 zile".

"În ziua de 1 iunie 1982, relatează pr. Ştefan Erdeş, m-am deplasat la Parohia Catolică Ploscuţeni împreună cu pr. Silvestru Bejan, noul paroh de Ploscuţeni... Ajungând la Parohia Ploscuţeni în jurul orei 11,30, am găsit în preajma parohiei circa 180 de persoane, în majoritate femei, care au refuzat de dimineaţă să se urce în camioanele care trebuiau să le transporte la locul de muncă în agricultură, motivând: Ne-am făcut de râs, preotul nostru a fost bătut, aproape omorât, făptaşul îl ştim şi lui nu i s-a întâmplat nimic. Să se facă dreptate! (...) Cu această ocazie, am aflat că de la 20 februarie femeile au strâns bani şi au plătit un om care în fiecare noapte face de pază la parohie. La sugestia mea că nu este nevoie de aşa ceva, au răspuns că vor face în continuare la fel, ba chiar vor dubla paza, aşa ca să fie doi paznici".

Pr. Cornel Cadar

* * *

Reflecţie la căpătâiul confratelui preot decedat
 

lecturi: 149.