Papa Francisc: Angelus (25 iunie 2017)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

În Evanghelia de astăzi (cf. Mt 10,26-33) Domnul Isus, după ce i-a chemat şi i-a trimis în misiune pe discipolii săi, îi instruieşte şi-i pregăteşte să înfrunte încercările şi persecuţiile pe care vor trebui să le întâlnească. A merge în misiune nu înseamnă a face turism, şi Isus îi avertizează pe ai săi: "Veţi găsi persecuţii". Aşa îi îndeamnă: "Nu vă temeţi de oameni, căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit [...] Ceea ce eu vă spun în întuneric spuneţi la lumină [...]. Nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul!" (v. 26-28). Pot să ucidă numai trupul, nu au putere să ucidă sufletul: de aceştia să nu vă temeţi. Trimiterea în misiune din partea lui Isus nu le garantează discipolilor succesul, aşa cum nu-i pune la adăpost de eşecuri şi suferinţe. Ei trebuie să ţină cont fie de posibilitatea refuzului, fie de cea a persecuţiei. Asta înspăimântă un pic, dar este adevărul.

Discipolul este chemat să-şi conformeze propria viaţă cu Cristos, care a fost persecutat de oameni, a cunoscut refuzul, abandonarea şi moartea pe cruce. Nu există misiune creştină caracterizată de linişte! Dificultăţile şi suferinţele fac parte din opera de evanghelizare şi noi suntem chemaţi să găsim în ele ocazia pentru a verifica autenticitatea credinţei noastre şi a raportului nostru cu Isus. Trebuie să considerăm aceste dificultăţi ca posibilitatea pentru a fi şi mai mult misionari şi pentru a creşte în acea încredere faţă de Dumnezeu, Tatăl nostru, care nu-i abandonează pe fiii săi în ora furtunii. În dificultăţile mărturiei creştine în lume, nu suntem niciodată uitaţi, ci întotdeauna asistaţi de atenţia grijulie a Tatălui. Pentru aceasta, în Evanghelia de astăzi, de trei ori Isus îi asigură pe discipoli spunând: "Nu vă temeţi!".

Şi în zilele noastre, fraţi şi surori, persecuţia împotriva creştinilor este prezentă. Noi ne rugăm pentru fraţii noştri şi surorile noastre care sunt persecutaţi şi îl lăudăm pe Dumnezeu pentru că, în pofida acestor lucruri, continuă să mărturisească credinţa lor cu curaj şi fidelitate. Exemplul lor ne ajută să nu ezităm să luăm poziţie în favoarea lui Cristos, mărturisindu-l cu curaj în situaţiile de fiecare zi, chiar şi în contexte aparent liniştite. De fapt, o formă de încercare poate să fie şi lipsa de ostilitate şi de suferinţe. În afară de a trimite ca pe nişte "oi în mijlocul lupilor", Domnul, şi în timpul nostru, ne trimite ca santinele în mijlocul oamenilor care nu vor să fie treziţi din toropeala mondenă, care ignoră cuvintele Adevărului Evangheliei, construindu-şi propriile adevăruri efemere. Şi dacă noi mergem sau trăim în aceste contexte şi spunem Cuvintele Evangheliei, asta deranjează şi nu ne vor privi bine.

Dar în toate acestea Domnul continuă să ne spună, aşa cum spunea discipolilor din timpul său: "Nu vă temeţi!". Să nu uităm acest cuvânt: mereu, când noi avem vreo suferinţă, vreo persecuţie, ceva ce ne face să suferim, să ascultăm glasul lui Isus în inimă: "Nu vă temeţi! Nu te teme, mergi înainte! Eu sunt cu tine!". Nu vă temeţi de cei care vă iau în râs şi vă maltratează şi nu vă temeţi de cel care vă ignoră sau "în faţă" vă cinstesc dar "în spate" combate Evanghelia. Există atâţia care în faţa ne zâmbesc, dar în spate combat Evanghelia. Toţi îi cunoaştem. Isus nu ne lasă singuri pentru că suntem preţioşi pentru El. Pentru aceasta nu ne lasă singuri: fiecare dintre noi este preţios pentru Isus, şi El ne însoţeşte.

Fecioara Maria, model de adeziune umilă şi curajoasă la Cuvântul lui Dumnezeu, să ne ajute să înţelegem că în mărturia credinţei nu contează succesele, ci fidelitatea, fidelitatea faţă de Cristos, recunoscând în orice împrejurare, chiar şi cele mai problematice, darul inestimabil de a fi discipolii săi misionari.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Exprim apropierea mea de populaţia din satul chinez Xinmo lovit ieri dimineaţă de o alunecare de teren cauzată de ploi puternice. Mă rog pentru răposaţi şi răniţi şi pentru cei care şi-au pierdut casa. Dumnezeu să întărească familiile şi să-i ajute pe salvatori. Vă sunt foarte aproape!

Astăzi, la Vilnius (Lituania), este proclamat fericit episcopul Teofil Matuluinis, ucis din ură faţă de credinţă în 1962, când avea deja aproape 90 de ani. Să-i aducem laudă lui Dumnezeu pentru mărturia acestui curajos apărător al credinţei şi al demnităţii omului. Să salutăm cu aplauze pe el şi întregul popor lituanian!

Adresez salutul meu vouă tuturor, romani şi pelerini! Îndeosebi îl salut pe arhiepiscopul major, pe episcopii, pe preoţii şi pe credincioşii din Biserica greco-catolică ucraineană, precum şi pe pelerinii din Bielorusia, care amintesc cei 150 de ani de la canonizarea sfântului Iozafat. Mă unesc spiritual cu Dumnezeiasca Liturgie pe care o veţi celebra imediat în bazilica "Sfântul Petru", invocând de la Domnul pentru fiecare curajul mărturiei creştine şi darul păcii pentru iubitul ţinut ucrainean.

Salut ministranţii din Komorow (Polonia) şi pe ceilalţi credincioşi polonezi, cu un gând şi pentru pelerinii la Sanctuarul Născătoarei de Dumnezeu din Gietrzvałd. Salut credincioşii chilieni din Santiago de Chile, Rancagua şi Copiapó, precum şi pe cei din Montpellier şi din Corsica. Salut candidaţii la mir din Tombolo şi pelerinajul Ordinului Minimilor Sfântului Francisc de Paola.

Urez tuturor o duminică frumoasă şi, vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 16.