CĂLĂTORIA APOSTOLICĂ A SFÂNTULUI PĂRINTE FRANCISC ÎN ARMENIA

(24-26 iunie 2016)

Declaraţia comună a Sanctităţii Sale Francisc
şi a Sanctităţii Sale Karekin al II-lea

Etchmiadzin, duminică, 26 iunie 2016

Astăzi în Sfânta Etchmiadzin, centru spiritual al tuturor armenilor, noi, Papa Francisc şi Karekin al II-lea, catholicosul tuturor armenilor, înălţăm minţile noastre şi inimile noastre mulţumindu-i Atotputernicului pentru apropierea continuă şi crescândă în credinţă şi în iubire între Biserica Apostolică Armeană şi Biserica Catolică în mărturia lor comună adusă mesajului Evangheliei într-o lume sfâşiată de conflicte şi doritoare de întărire şi speranţă. Lăudăm Preasfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, pentru că ne-a permis să venim în ţinutul biblic al Araratului, care se ridică parcă să ne amintească faptul că Dumnezeu va fi mereu ocrotirea şi mântuirea noastră. Suntem bucuroşi spiritual să ne amintim că în 2001, cu ocazia celei de-a 1700-a aniversări a proclamării creştinismului ca religie a Armeniei, sfântul Ioan Paul al II-lea a vizitat Armenia şi a fost martor al unei noi pagini a relaţiilor călduroase şi fraterne dintre Biserica Apostolică Armeană şi Biserica Catolică. Suntem recunoscători că am avut harul de a fi împreună într-o solemnă liturgie în bazilica "Sfântul Petru" la Roma la 12 aprilie 2015, în care ne-am angajat să ne opunem oricărei forme de discriminare şi violenţă şi am comemorat victimele a ceea ce Declaraţia Comună a Sanctităţii Sale Ioan Paul al II-lea şi a Sanctităţii Sale Karekin al II-lea a menţionat-o ca "exterminarea unui milion şi jumătate de creştini armeni, care în general este definit ca primul genocid din secolul al XX-lea" (27 septembrie 2001).

Îl lăudăm pe Domnul pentru faptul că astăzi credinţa creştină este din nou o realitate vibrantă în Armenia şi că Biserica armeană duce înainte misiunea sa cu un spirit de colaborare fraternă între Biserici, susţinându-i pe credincioşi în construirea unei lumi de solidaritate, de dreptate şi de pace.

Totuşi, din păcate suntem martori ai unei imense tragedii care are loc în faţa ochilor noştri: de nenumărate persoane nevinovate ucise, deportate sau constrânse la un exil dureros şi nesigur de continue conflicte pe bază etnică, politică şi religioasă în Orientul Mijlociu şi în alte părţi ale lumii. Rezultă că minorităţile etnice şi religioase au devenit obiectivul persecuţiilor şi tratamentelor crude, până acolo încât aceste suferinţe din cauza apartenenţei la o confesiune religioasă au devenit o realitate zilnică. Martirii aparţin tuturor Bisericilor şi suferinţa lor constituie un "ecumenism al sângelui" care transcende diviziunile istorice dintre creştini, chemându-ne pe noi toţi să promovăm unitatea vizibilă a discipolilor lui Cristos. Împreună ne rugăm, prin mijlocirea sfinţilor apostoli Petru şi Paul, Tadeu şi Bartolomeu, pentru o schimbare a inimii în toţi cei care comit aceste crime şi în cei care sunt în măsură să oprească violenţa. Implorăm conducătorii naţiunilor să asculte cererea milioanelor de fiinţe umane, care aşteaptă cu nelinişte pace şi dreptate în lume, care cer respectarea drepturilor atribuite lor de Dumnezeu, care au nevoie urgentă de pâine, nu de arme. Din păcate asistăm la o prezentare a religiei şi a valorilor religioase într-un mod fundamentalist, care este folosit pentru a justifica răspândirea urii, a discriminării şi a violenţei. Justificarea acestor crime pe baza ideilor religioase este inacceptabilă, pentru că "Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii" (1Cor 14,33). În afară de asta, respectul faţă de diferenţele religioase este condiţia necesară pentru convieţuirea paşnică a diferitelor comunităţi etnice şi religioase. Tocmai pentru că suntem creştini, suntem chemaţi să cutăm şi să dezvoltăm căi de reconciliere şi de pace. În această privinţă exprimăm şi speranţa noastră pentru soluţionarea paşnică a chestiunilor referitoare la Nagorno-Karabakh.

Amintindu-ne de ceea ce Isus i-a învăţat pe discipolii săi când a spus: "am fost flămând şi mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi mi-aţi dat să beau, am fost străin şi m-aţi primit, gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi m-aţi vizitat, am fost în închisoare şi aţi venit la mine" (Mt 25,35-36), cerem credincioşilor din Bisericile noastre să deschidă inimile lor şi mâinile lor la victimele războiului şi terorismului, la refugiaţi şi la familiile lor. Este în joc însuşi sensul umanităţii noastre, al solidarităţii, compasiunii şi generozităţii noastre, care poate să fie exprimat în mod corespunzător numai printr-o angajare imediată şi practică de resurse. Recunoaştem că toate acestea au fost făcute deja, dar reafirmăm că mult mai mult se cere din partea responsabililor politici şi a comunităţii internaţionale cu scopul de a asigura dreptul tuturor de a trăi în pace şi siguranţă, pentru a susţine statul de drept, pentru a ocroti minorităţile religioase şi etnice, pentru a combate traficul şi contrabanda de fiinţe umane.

Secularizarea din ample sectoare ale societăţii, înstrăinarea sa de ceea ce este spiritual şi divin, conduce în mod inevitabil la o viziune desacralizată şi materialistă despre om şi despre familia umană. În această privinţă suntem preocupaţi datorită crizei familiei în multe ţări. Biserica Apostolică Armeană şi Biserica Catolică împărtăşesc aceeaşi viziune despre familie, bazată pe căsătorie, act de gratuitate şi de iubire fidelă între un bărbat şi o femeie.

Suntem bucuroşi să confirmăm că, în pofida diviziunilor persistente dintre creştini, am înţeles mai clar că ceea ce ne uneşte este mult mai mult decât ceea ce ne desparte. Aceasta este baza solidă pe care unitatea Bisericii lui Cristos va fi făcută vizibilă, conform cuvintelor Domnului: "ca toţi să fie una" (In 17,21). În deceniile trecute relaţiile dintre Biserica Apostolică Armeană şi Biserica Catolică au intrat cu succes într-o nouă fază, întărite de rugăciunile noastre reciproce şi de angajarea noastră comună în depăşirea provocărilor actuale. Astăzi suntem convinşi de importanţa crucială de a dezvolta aceste relaţii, întreprinzând o colaborare profundă şi mai decisivă nu numai în domeniul teologic, ci şi în rugăciune şi într-o cooperare activă la nivelul comunităţilor locale, în perspectiva de a împărtăşi o comuniune deplină şi exprimări concrete de unitate. Îndemnăm pe credincioşii noştri să lucreze în armonie pentru a promova în societate valorile creştine, care contribuie în mod eficace la construirea unei civilizaţii de dreptate, de pace şi de solidaritate umană. Calea reconcilierii şi a fraternităţii este deschisă în faţa noastră. Duhul Sfânt, care ne conduce la tot adevărul (cf. In 16,13), să susţină orice efort genuin pentru a construi punţi de iubire şi de comuniune între noi.

Din Sfânta Stchmiadzin îi invităm pe toţi credincioşii noştri să se unească în rugăciune cu noi, cu cuvintele sfântului Nerses Graţiosul: "Mărite Doamne, acceptă rugăciunile slujitorilor tăi şi ascultă cu bunăvoinţă cererile noastre, prin mijlocirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, a sfântului Ioan Botezătorul, a sfântului Ştefan Primul Martir, a sfinţilor "Divini", a martirilor, a patriarhilor, a eremiţilor, a fecioarelor şi a tuturor sfinţilor tăi din cer şi de pe pământ. Şi ţie, o Sfântă Treime nedespărţită, să-ţi fie mărire şi laudă în vecii vecilor. Amin".

Sfânta Etchmiadzin, 26 iunie 2016

Sanctitatea Sa Francisc
Sanctitatea sa Karekin al II-lea

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 7.