Papa Francisc: "În faţa terorismului islamic să ne întrebăm despre modul în care am exportat democraţia"

De Andrea Tornielli

"În faţa terorismului islamic, ar fi mai bine să ne întrebăm despre modul în care un model prea occidental de democraţie a fost exportat în ţări ca Irakul". Papa Francisc a acordat un interviu exclusiv ziarului La Croix, vorbind despre imigraţie, război şi laicitate.

Migranţi, războaie şi subdezvoltare

La întrebarea dacă bătrânul continent are capacitatea de a primi aşa de mulţi imigraţi, Papa Francisc a răspuns în acest mod: "Aceasta este o întrebare responsabilă pentru că unul nu poate deschide porţile în mod iraţional. Însă întrebarea de fond care trebuie pusă este pentru ce sunt aşa de mulţi migranţi acum. Problemele iniţiale sunt războaiele din Orientul Mijlociu şi din Africa şi subdezvoltarea din continentul african, care provoacă foametea. Dacă sunt războaie este pentru că există fabricanţi de arme - care pot să fie justificate pentru propuneri defensive - şi mai ales traficanţi de arme. Dacă este atâta şomaj, este datorită lipsei de investiţii capabile să aducă locuri de muncă de care Africa are aşa de mare nevoie".

Piaţa total liberă nu merge

"Mai în general - a insistat Papa Francisc - acest lucru ridică problema unui sistem economic mondial care a căzut în idolatria banului. Peste 80% din bogăţiile omenirii sunt în mâinile a 16% din populaţie. O piaţă complet liberă nu funcţionează. Pieţele în sine sunt un bine dar cer o terţă parte sau un stat care să le monitorizeze şi să le menţină în echilibru. Cu alte cuvinte ceea ce este nevoie e o economie socială de piaţă".

A integra şi a nu-i închide în ghetouri pe imigraţi

"Întorcându-ne la migranţi - a continuat Pontiful - cea mai rea formă de primire este închiderea în ghetouri. Dimpotrivă, este necesar să fie integraţi. La Bruxelles, teroriştii erau belgieni, fii de imigraţi, dar crescuţi într-un ghetou. La Londra, noul primar (Sadiq Khan, fiu de musulmani pakistanezi, n.r.) a depus jurământul său într-o catedrală şi cu siguranţă o va întâlni pe regină. Asta arată necesitatea ca Europa să redescopere capacitatea sa de a integra. Mă gândesc aici la Grigore cel Mare, care a negociat cu popoarele cunoscute ca barbare, care apoi s-au integrat. Această integrare este cu atât mai necesară deoarece astăzi, ca urmare a unei căutări egoiste a bunăstării, Europa trăieşte problema gravă a unui nivel de natalitate în declin".

Frica de cucerirea islamică

Papa Francisc a răspuns apoi la o întrebare despre frica de islam în societăţile europene. "Astăzi eu nu cred că există frică de islam - a spus el - ci de ISIS şi de războiul său de cucerire care este în parte luat din islam. Este adevărat că ideea cuceririi aparţine spiritului islamului. Dar s-ar putea interpreta după aceeaşi idee de cucerire sfârşitul Evangheliei lui Matei, când Isus îi trimite pe discipolii săi la toate naţiunile. În faţa terorismului islamic, ar fi mai bine să ne întrebăm despre modul în care un model prea occidental de democraţie a fost exportat în ţări ca Irakul, unde un guvern puternic exista anterior. Sau în Libia, unde există o structură tribală. Nu putem merge înainte fără a lua în considerare aceste culturi. Aşa cum a spus recent un libian: "Eram obişnuiţi să avem un Gheddafi, acum avem cincizeci". Coexistenţa între creştini şi musulmani este încă posibilă. Eu provin dintr-o ţară unde coabitează bine".

Laicitate şi religie în domeniul public

Papa a răspuns şi la o întrebare despre modelul "laicité" franceze. "Statele trebuie să fie seculare, cele confesionale termină rău - a spus el -. Sunt împotriva istoriei. Eu cred că o versiune a laicităţii, însoţită de o lege solidă care să garanteze libertatea de religie, oferă un cadru de referinţă pentru a merge înainte. Suntem cu toţii fii şi fiice ai lui Dumnezeu, cu demnitatea noastră personală. Fiecare trebuie să aibă libertatea de a exprima propria credinţă. Dacă o femeie musulmană vrea să poarte vălul, trebuie să poată face asta. În acelaşi mod, dacă un catolic vrea să poarte o cruce. Persoanele trebuie să fie libere să practice credinţa lor în inima propriilor lor culturi şi nu la marginile lor. Critica modestă pe care eu aş vrea s-o adresez Franţei se referă la faptul că exagerează cu laicitatea. Asta duce la considerarea religiilor mai degrabă ca sub-culturi, decât culturi cu titlu deplin cu drepturile lor. Mă tem că această abordare, un patrimoniu comprehensibil al Iluminismului, continuă să existe. Franţa are nevoie să facă un pas înainte cu privire la această temă cu scopul de a accepta faptul că deschiderea la transcendenţă este un drept pentru toţi".

Legile şi dreptul la obiecţia de conştiinţă

Papa Francisc a fost întrebat şi cum trebuie catolicii să apere convingerile lor în faţa legilor precum cea despre eutanasie sau despre unirile civile. "Revine Parlamentului să discute, să argumenteze, să explice, să dea motivaţiile. Aşa creşte o societate. Totuşi, odată ce o lege a fost aprobată, statul trebuie să respecte şi conştiinţele. Dreptul la obiecţia de conştiinţă trebuie să fie recunoscut în cadrul oricărei structuri juridice, pentru că este un drept uman. Şi pentru un funcţionar public, care este o persoană umană. Statul trebuie să ia în considerare şi criticile. Aceasta ar fi o adevărată formă de laicitate. Nu se pot pune deoparte argumentele propuse de catolici spunând simplu că "vorbesc ca un preot". Nu, ei se întemeiază pe acel tip de gândire creştine pe care Franţa l-a dezvoltat aşa de mult".

Laicii, clericalismul şi lefebvriştii

În cursul interviului, cu privire la lipsa de preoţi, Papa Francisc a vorbit despre exemplul Coreei, o ţară care "timp de două sute de ani a fost evanghelizată de laici". Aşadar, a explicat el, "nu este în mod necesar nevoie de preoţi pentru a evangheliza. Botezul dă forţa pentru a face asta". Papa a denunţat din nou boala clericalismului care "este deosebit de semnificativă în America Latină. Dacă evlavia populară este puternică, este tocmai pentru că e numai o iniţiativă a laicilor care n-a fost clericalizată. Acest lucru nu este înţeles de cler". Apoi Papa a vorbit despre raporturile cu Fraternitatea Sfântul Pius întemeiată de arhiepiscopul Lefebvre, afirmând că superiorul, monseniorul Bernard Fellay "este un om cu care se poate discuta". Şi a spus că lefebvriştii sunt "catolici pe drumul comuniunii depline", amintind că Conciliul al II-lea din Vatican are valoarea sa şi că trebuie înaintat în dialogul cu aceşti tradiţionalişti "lent şi cu răbdare". În sfârşit, l-a apărat pe cardinalul Philippe Barbarin, acuzat pentru evenimentele preoţilor pedofili precedente venirii sale ca arhiepiscop de Lyon şi a spus că după părerea sa nu trebuie să-şi dea demisia.

(După Vatican Insider, 16 mai 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 6.