Video-mesaj al Sfântului Părinte Francisc pentru a 100-a Zi a Catolicilor Germani la Leipzig (miercuri, 25 mai 2016)

Iubiţi fraţi şi surori,

Vă salut din inimă pe voi toţi care participaţi la a 100-a Zi a Catolicilor la Leipzig. Sunt bucuros că v-ţi adunat aşa de numeroşi. Voi vreţi să arătaţi bărbaţilor şi femeilor la Leipzig şi în toată Germania că trăiţi bucuria evangheliei. Aveţi raporturi bune cu creştinii din celelalte confesiuni şi daţi o mărturie autentică despre Cristos cu angajarea voastră concretă în favoarea celor mai slabi şi nevoiaşi.

"Iată omul!" V-aţi adunat sub acest moto. Asta arată în mod foarte frumos ceea ce contează. Nu faptul a face sau succesul exterior contează, ci capacitatea de a ne opri, de a îndrepta privirea, de a fi atenţi faţă de celălalt şi de a-i oferi ceea ce-i lipseşte cu adevărat.

Fiecare persoană umană doreşte comuniunea şi pacea. Are nevoie de o convieţuire paşnică. Dar asta poate să crească numai atunci când construim şi pacea interioară în inima noastră. Multe persoane trăiesc într-o grabă constantă. Astfel tind să răstoarne tot ceea ce au în jurul lor. Asta are incidenţă şi asupra modului în care se tratează mediul. Este vorba de a-şi acorda mai mult timp pentru a recupera armonia senină cu lumea, cu creaţia, dar şi cu Creatorul (cf. Laudato si' 225). Să căutăm în contemplaţie, în rugăciune să ajungem la o familiaritate tot mai mare cu Dumnezeu. Şi încet-încet descoperim că Tatăl ceresc doreşte binele nostru, el vrea să ne vadă fericiţi, plini de bucurie şi senini.

Această familiaritate cu Dumnezeu însufleţeşte şi milostivirea noastră. După cum iubeşte Tatăl tot aşa iubesc copiii. După cum este milostiv el, tot aşa şi noi suntem chemaţi să fim milostivi, unii faţă de alţii (cf. Misericordiae vultus, 9). Să ne lăsăm atinşi de milostivirea lui Dumnezeu şi cu o spovadă bună, pentru a deveni tot mai milostivi precum Tatăl.

"Iată omul!". De atâtea ori întâlnim în societate pe omul maltratat. Vedem cum alţii judecă valoarea vieţii sale şi-l solicită, la bătrâneţe şi în boală, să moară repede. Vedem cum oamenii sunt compromişi, aruncaţi încoace şi încolo şi privaţi de propria demnitate, pentru că nu au loc de muncă sau sunt refugiaţi. Îl vedem aici pe Isus suferind şi martirizat, care îşi apleacă privirea asupra răutăţii şi asupra brutalităţii în toată dimensiunea lor, pe care oamenii le îndură sau fac să le îndure unul altuia în această lume.

Celor care sunt adunaţi la Leipzig şi tuturor credincioşilor din Germania le adresez urarea ca să dea tot mai mult spaţiu în viaţă glasului săracilor şi al celor asupriţi. Susţineţi-vă reciproc în împărtăşirea de experienţe şi idei cu privire la modul de a duce vestea bună a lui Cristos oamenilor. Să-l implorăm pe Mângâietorul divin, pe Duhul Sfânt, pentru ca să ne dea curajul şi forţa de a fi martori ai acelei speranţe, care este Dumnezeu pentru întreaga omenire. Şi, vă rog, rugaţi-vă şi pentru mine. Vouă tuturor, care contribuiţi şi participaţi la această sărbătoare a credinţei, a bucuriei şi a speranţei, din inimă împart binecuvântarea apostolică.

Francisc

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.