Papa Francisc: Niciunui refugiat să nu-i fie negată primirea

De Luis Badilla şi Francesco Gagliano

"Nicio familie nu trebuie să fie privată de o casă, niciunui refugiat nu trebuie să-i fie negată primirea, niciunui rănit să nu-i fie negate îngrijirile, niciun copil să nu fie privat de copilăria sa, niciun bărbat şi nicio femeie nu trebuie să fie privaţi de viitor". Aşa afirmă papa Francisc într-un mesaj adresat către World Humanitarian Summit din Istanbul, citit în adunarea plenară de secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin.

"Astăzi lansez o provocare acestui Summit: să ascultăm plânsul victimelor şi al celor care suferă. Să le permitem să ne dea o lecţie de umanitate. Să schimbăm stilurile noastre de viaţă, politicile, alegerile economice, comportamentele şi atitudinile de superioritate culturală", a adăugat papa.

"Învăţând de la victime şi de la cei care suferă, vom fi capabili să construim o lume mai umană", a încheiat pontiful în mesajul său.

De la începutul anului 2016 până duminică, 22 mai 2016, după Angelus, de trei ori papa Francisc a făcut referinţă la "Întâlnirea Umanitară Mondială", care s-a deschis luni, 23 mai 2016, în Turcia (Istanbul). "Mâine - a spus el - va începe la Istanbul, în Turcia, prima Întâlnire Umanitară Mondială, care are ca scop să reflecteze asupra măsurilor ce trebuie adoptate pentru a veni în întâmpinarea situaţiilor umanitare dramatice provocate de conflicte, problematici de mediu şi sărăcie extremă. Să însoţim cu rugăciunea pe participanţii la această întâlnire pentru ca să se angajeze pe deplin ca să realizeze obiectivul umanitar principal: a salva viaţa fiecărei fiinţe umane, fără excepţie, îndeosebi pe cei nevinovaţi şi pe cei mai lipsiţi de apărare. Sfântul Scaun va lua parte la această întâlnire umanitară, şi pentru aceasta astăzi este în călătorie pentru a reprezenta Sfântul Scaun secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin".

Diplomaţilor

Despre întâlnire, papa Francisc a vorbit prima dată în discursul său adresat Corpului diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun, la 11 ianuarie, spunând: "Sfântul Scaun doreşte ca Prima Întâlnire Umanitară Mondială, convocată în mai de Naţiunile Unite, să poată reuşi, în actualul cadru trist de conflicte şi dezastre, în intenţia sa de a pune persoana umană şi demnitatea sa în centrul oricărui răspuns umanitar. Este nevoie de o angajare comună care să răstoarne cu hotărâre cultura rebutului şi a ofensării vieţii umane, pentru ca nimeni să nu se simtă neglijat sau uitat şi alte vieţi să nu fie sacrificate datorită lipsei de resurse şi, mai ales, de voinţă politică".

La Lesbo

În sfârşit, la 16 aprilie, în discursul său adresat cetăţenilor din Lesbo, Grecia, Sfântul Părinte a subliniat aceste convingeri ale sale: "Pentru a fi cu adevărat solidari cu cel care este constrâns să fugă din propria ţară, trebuie lucrat pentru a înlătura cauzele acestei realităţi dramatice: nu e suficient a ne limita să urmărim urgenţa momentului, ci trebuie dezvoltate politici de amplă respiraţie, nu unilaterale. Înainte de toate este necesar a construi pacea acolo unde războiul a adus distrugere şi moarte şi a împiedica să se extindă acest cancer în altă parte. Pentru aceasta trebuie contrastată cu fermitate proliferarea şi traficul de arme şi reţelele lor adesea oculte; trebuie privaţi de orice sprijin cei care urmăresc proiecte de ură şi de violenţă. În schimb trebuie promovată fără încetare colaborarea dintre ţări, organizaţii internaţionale şi instituţii umanitare, nu izolând ci susţinând pe cel care înfruntă urgenţa. În această perspectivă reînnoiesc dorinţa ca să aibă succes Prima Întâlnire Umanitară Mondială care va avea loc la Istanbul luna viitoare".

Faptul că Sfântul Scaun a fost reprezentat la întâlnire de cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, lucru pe care papa a voit să-l spună personal şi public, ieri, demonstrează cât de mare este pentru el importanţa şi miza acestui summit. De fapt, dintre cele trei referinţe făcute în cinci luni apare clar că papa Francisc consideră că la această întâlnire sunt trei chestiuni centrale care trebuie înfruntate cu curaj şi clarviziune: a salva vieţi umane, a susţine pe cel care înfruntă urgenţe şi a înlătura adevăratele cauze ale conflictelor.

Cifrele şi trendurile

Cifrele fiinţelor umane implicate astăzi în urgenţe umanitare sunt năucitoare. În ultimii trei ani au fost, şi bună parte încă nerezolvate, peste 400 de conflicte de natură diferită (războaie, terorism, calamităţi ambientale, lipsa de apă, ciocniri etnico-religioase, presiuni demografice, represiuni statale împotriva minorităţilor...) care n-au făcut altceva decât să agraveze consecinţele preexistente ale sărăciei sutelor de milioane de persoane. Numai urgenţele climatice în fiecare an implică cel puţin 100 de milioane de indivizi care fac să urce la 250 de milioane numărul de fiinţe umane prinse în crize umanitare conform datelor Băncii Mondiale, şi între timp creşte numărul persoanelor aflate în sărăcie extremă în ţările mai fragile şi care nu sunt capabile să facă faţă acestor situaţii. Urgenţa principală sunt refugiaţii şi migranţii care fug dintr-o ţară în alta, dintr-un continent în altul, sau în interiorul unei naţiuni fără a trece graniţele. În ultimii ani au fost constrânşi să fugă peste 60 de milioane de persoane şi în ansamblu astăzi numărul lor este mereu în creştere.

Iată ultimele date (2014): raportul anual al Unhcr Global Trends prezintă o puternică escaladare a numărului de persoane constrânse să fugă din casele lor, cu 59,5 milioane de migranţi forţaţi la sfârşitul anului 2014 faţă de cei 51,2 milioane de un an înainte şi faţă de cei 37,5 milioane din urmă cu zece ani. Creşterea faţă de 2013 a fost cea mai mare înregistrată vreodată într-un singur an. Accelerarea principală a început în primele luni din anul 2011, când a izbucnit războiul în Siria, devenit principala cauză de migraţiune forţată la nivel mondial. În 2014, în fiecare zi 42.500 de persoane în medie au devenit refugiate, cu cereri de azil sau migranţi interni, cifră care corespunde unei creşteri de patru ori în numai patru ani. În toată lumea, o persoană la fiecare 122 este actualmente un refugiat, un migrant intern sau unul care cere azil. Dacă cei 59,5 milioane de migranţi forţaţi din lume ar compune o naţiune, ar fi a douăzeci şi patra din lume ca număr de locuitori.

Propunerile Uniunii Europene

Ca pregătire pentru această Întâlnire, Uniunea Europeană a publicat un document în care rezumă poziţiile sale despre această chestiune: "Rezultatul întâlnirii ar trebui să confirme principiile fundamentale comune: valorile demnităţii, integrităţii şi solidarităţii; principiile umanitare; respectarea obligaţiilor prevăzute de dreptul umanitar internaţional; angajarea de a menţine activităţile umanitare distincte de interesele politice".

Dreptul de a fi ajutat

În al doilea rând, Uniunea Europeană cere ca să fie garantat mereu dreptul persoanelor aflate în stare de necesitate de a accede la ajutoarele umanitare. Îndeosebi este vorba de a facilita accesul lucrătorilor umanitari la persoanele lovite, premisă fundamentală pentru a distribui ajutoarele. De aceea UE insistă în a spune: guvernele ar trebui să se angajeze să garanteze un mediu sigur pentru acţiunea umanitară. În afară de asta ar trebui să dispună de un cadru juridic şi politic adecvat pentru a uşura accesul ajutoarelor umanitare.

Urgenţe şi vulnerabilităţi

În al treilea rând, pentru UE este necesar să se introducă o nouă chestiune fundamentală în acţiunea umanitară: a pune protejarea persoanelor în centrul răspunsului umanitar, deoarece crizele umanitare adesea fac populaţiile lovite vulnerabile la exploatare şi la maltratări. Cu alte cuvinte, pentru UE, lipsa de respectare sau insuficienta respectare a principiilor umanitare şi a dreptului umanitar internaţional agravează nesiguranţa, discriminările, abuzurile şi ameninţările la adresa vieţii. Cei mai vulnerabili sunt adesea copiii, femeile şi tinerele, bătrânii şi neputincioşii.

(După Vatican Insider, 23 mai 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 18.