"Maica Tereza era deja sfântă şi pentru noi, hinduşii"

De Carlo Pizzati

"Dacă ar fi posibil să-l întâlnesc pe papa Francisc mi-ar plăcea mult să-i strâng mâna şi să-i spun: mulţumesc că aţi declarat-o sfântă pe Maica Tereza! Dar i-aş spune şi că pentru milioane de persoane în lume era deja o sfântă. Nu pentru că era creştină, ci pentru că era un suflet mare", spune Navin Chawla, biograful său.

Navin Chawla a frecventat-o pe Maica Tereza de Calcutta timp de 23 de ani şi a scris o biografie a sa best-seller, tradusă în 14 ţări. A fost comisarul electoral naţional în 2009, printre furtuni şi atacuri politice depăşite cu mare stil. Acum continuă opera învăţată de la sora din Calcutta, investind o bună parte din câştigurile din biografie în leprozerii şi centre pentru îngrijirea copiilor care nu aud. Dar a rămas în mod riguros hindus. Şi ţine să amintească asta, pentru că aici polemica referitoare la convertirile la creştinism nu s-a stins desigur, ci dimpotrivă s-a înăsprit.

La douăzeci de ani după moartea premiatei Nobel pentru Pace născută la Skopje, ce a rămas în India din moştenirea Maicii Tereza?

"Moştenirea Maicii Tereza merge dincolo de India. Aparţine lumii. Este un exemplu universal. Este la nivelul lui Swami Vivekananda al nostru, al lui Mahatma Gandhi, al lui Nelson Mandela şi Desmond Tutu. Este un suflet prea mare pentru a fi reţinut într-o unică ţară".

Dar India este locul unde sfânta a exprimat la maxim măreţia sa. Care a fost impactul său?

"Pentru a vă da un exemplu a reuşit să mă transforme pe mine, care am rămas hindus. A făcut din mine o persoană diferită. A creat o punte între mine şi sărăcie. M-a determinat să intru în contact cu săracii din jurul meu. A dat un sens acestei legături cu săracii şi pentru clasa medie. Nu că hinduismul ar duce lipsă de sentimentul de compasiune. Dar m-a învăţat să adun un lepros de pe pământ. Cu exemplul. Ce l-a determinat pe Navin Chawla, un birocrat care a studiat în şcolile juste, să ia asupra sa 18 mii de cazuri disperate în leprozeriile de care mă ocup? Maica Tereza a reuşit să atingă ceva în mine. Şi a făcut asta cu alte sute de mii de persoane. Şi cum? Dând exemplul bun".

Cum a fost primită aici în India, la început?

"În India avem multă reverenţă faţă de cel care se roagă şi faţă de cel care este umil. Când a venit nu era o europeană îmbrăcată în soră. Purta în picioare nişte sandale scofâlcite şi era îmbrăcată cu un sari cusut aşa cum s-a putut. Bengala ieşea dintr-o foamete care a ucis 4 milioane de persoane. Spitalele, până la independenţa de Regatul Unit, erau deschise numai britanicilor şi soldaţilor. Şi ea ce a făcut? A învăţat să cerşească. Experimentând cea mai profundă umilire, s-a întărit. A devenit cu «obraz mai gros». Până la urmă a fost directoare, nu-i aşa? Deci, atunci când întâlnea pe cineva se gândea imediat «ce poate să facă pentru mine»? sau cum putea să-i ajute pe săraci prin lucrarea mea? A construit un prim spital şi a făcut aşa atât de mult pentru săraci încât în puţin timp oamenii se înclinau pentru a-i atinge picioarele, care este un gest de respect, aici în India, faţă de figurile cu autoritate. După moartea sa, misiunile din India cresc, surorile din ordin sunt tot mai multe. Voluntarii nu scad ca număr şi nici finanţările".

Dar datorită atitudinii sale în a primi fonduri a fost criticată puternic. Mă gândesc la "Poziţia Misionară" a lui Christopher Hitchens, carte în care este acuzată că a fost finanţată de dictatorul haitian Duvalier şi de finanţatorul corupt Keating, ca şi cum sora ar fi împărţit indulgenţe plenare.

"Să tratăm şi aceste presupuse umbre, aşadar. Ascultaţi, să presupunem că Maica Tereza a primit şi donaţii fără să identifice de la cine veneau. Chiar dacă ar fi aşa, ar fi un lucru aşa de nesemnificativ în oceanul de Bine pe care sfânta l-a făcut. Este adevărat, nu privea pe nimeni în faţă. Dacă se gândea că ai fi putut s-o ajuţi, venea la tine, îţi explica tot ce făcea şi aştepta să-i oferi ceva. Nu cerea niciodată. Şi spunea că nu o interesa cine era cel care oferă bani. Nu făcea diferenţe: ea vedea numai săracii".

Până cu puţine luni în urmă Maica Tereza a fost acuzată de fundamentaliştii hinduşi din RSS şi de exponenţi din BJP, acum la guvernare, că a convertit forţat mulţi săraci la creştinism, chiar şi când erau bolnavi, pe patul de moarte, sau orfani de adoptat.

"Nu există nici măcar o mărturie care să confirme aceste invenţii. Nu avea nicio nevoie să convertească. Deoarece, pentru ea, copilul sărac abandonat pe drum era Isus. Leprosul era Isus. Muribundul era Isus. Nu exista nicio nevoie de a converti pe cineva care era deja Dumnezeu".

O viziune panteistă şi un pic hindusă, ca să spunem adevărul. Dar dumneavoastră aţi spus că Maica Tereza a "creat o punte" între dumneavoastră şi săraci. Credeţi că a reuşit să abată clasa medie indiană de acea indiferenţă emotivă care pare uneori aproape necesară pentru a supravieţui, în această ţară, în faţa atâtor dureri şi lipsuri?

"Uitaţi-vă, poate că este aşa. Dar după părerea mea în Europa sunteţi şi mai puţin norocoşi decât noi".

De ce?

"Deoarece cu Maica Tereza am venit pe străzile voastre, printre cerşetorii din oraşele europene. Am fost în multe locuri. Şi găseam atâta singurătate. Aici la noi, templele noastre sunt încă pline, în schimb bisericile voastre sunt tot mai goale. Îmi amintesc sub podul Waterloo din Londra cum dezmoşteniţii pe care-i întâlneam mi se păreau aşa de mâniaţi şi supăraţi. Nu voiau nicio compasiune, nu răspundeau la întrebări, cârteau împotrivă. Niciunul nu-şi vorbea. Poate că aveţi un venit pe cap de locuitor mai ridicat, dar şi nivelul de singurătate pe cap de locuitor este mai ridicat. Aşa cum spunea Maica Tereza: singurătatea este lepra Occidentului".

(După Vatican Insider, 14 martie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 92.