Papa Francisc: Audienţă jubiliară (20 februarie 2016)

Milostivire şi angajare

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Jubileul Milostivirii este o adevărată oportunitate pentru a intra în profunzime în interiorul misterului bunătăţii şi al iubirii lui Dumnezeu. În acest timp al Postului Mare, Biserica ne invită să-l cunoaştem tot mai mult pe Domnul Isus şi să trăim în manieră coerentă credinţa cu un stil de viaţă care să exprime milostivirea Tatălui. Este o angajare pe care suntem chemaţi să o asumăm pentru a oferi celor pe care-i întâlnim semnul concret al apropierii lui Dumnezeu. Viaţa mea, atitudinea mea, modul de a merge prin viaţă trebuie să fie tocmai un semn concret al faptului că Dumnezeu este aproape de noi. Mici gesturi de iubire, de duioşie, de îngrijire, care ne fac să ne gândim că Domnul este cu noi, este aproape de noi. Şi astfel se deschide poarta milostivirii.

Astăzi aş vrea să mă opresc pe scurt să reflectez cu voi despre tema acestui cuvânt pe care l-am spus: tema angajării. Ce este o angajare? Şi ce înseamnă a se angaja? Când mă angajez înseamnă că asum o responsabilitate, o îndatorire faţă de cineva; şi înseamnă şi stilul, atitudinea de fidelitate şi de dăruire, de atenţie deosebită cu care duc înainte această îndatorire. În fiecare zi ne este cerut să punem angajare în lucrurile pe care le facem: în rugăciune, în muncă, în studiu, dar şi în sport, în activităţile libere... Aşadar, a ne angaja înseamnă a pune bunăvoinţa noastră şi forţele noastre pentru a îmbunătăţi viaţa.

Şi Dumnezeu s-a angajat faţă de noi. Prima sa angajare a fost aceea de a crea lumea, şi în pofida atentatelor noastre pentru a o ruina - şi sunt atâtea -, El se angajează s-o menţină vie. Însă angajarea sa cea mai mare a fost aceea de a ni-l dărui pe Isus. Aceasta este marea angajare a lui Dumnezeu! Da, Isus este tocmai angajarea extremă pe care Dumnezeu a asumat-o faţă de noi. Aminteşte asta şi sfântul Paul când scrie că Dumnezeu "nu l-a cruţat pe propriul său Fiu, ba chiar l-a dat la moarte pentru noi toţi" (Rom 8,32). Şi, în virtutea acestui lucru, împreună cu Isus, Tatăl ne va da orice lucru de care avem nevoie.

Şi cum s-a manifestat această angajare a lui Dumnezeu faţă de noi? Este foarte simplu să verificăm în Evanghelie. În Isus, Dumnezeu s-a angajat în manieră completă pentru a reda speranţă săracilor, celor care erau privaţi de demnitate, celor străini, celor bolnavi, celor închişi şi celor păcătoşi pe care îi primea cu bunătate. În toate acestea, Isus era expresia vie a milostivirii Tatălui. Şi aş vrea să amintesc asta: Isus îi primea cu bunătate pe păcătoşi. Dacă noi gândim în mod uman, păcătosul ar fi un duşman al lui Isus, un duşman al lui Dumnezeu, dar El se apropia de ei cu bunătate, îi iubea şi le schimba inima. Noi toţi suntem păcătoşi: toţi! Toţi avem în faţa lui Dumnezeu vreun păcat. Dar nu trebuie să avem neîncredere: El se apropie tocmai pentru a ne da întărirea, milostivirea, iertarea. Aceasta este angajarea lui Dumnezeu şi pentru aceasta l-a trimis pe Isus: pentru a se apropia de noi, de noi toţi şi să deschidă poarta iubirii sale, a inimii sale, a milostivirii sale. Şi acest lucru este foarte frumos. Foarte frumos!

Pornind de la iubirea milostivă cu care Isus a exprimat angajarea lui Dumnezeu, şi noi putem şi trebuie să corespundem iubirii sale cu angajarea noastră. Şi asta mai ales în situaţiile de nevoie mai mare, unde există mai multă sete de speranţă. Mă gândesc - de exemplu - la angajarea noastră faţă de persoanele abandonate, faţă de cei care poartă handicapuri foarte grele, faţă de bolnavii cei mai gravi, faţă de muribunzi, faţă de cei care nu sunt în măsură să exprime recunoştinţă... În toate aceste realităţi noi purtăm milostivirea lui Dumnezeu printr-o angajare de viaţă, care este mărturie a credinţei noastre în Cristos. Trebuie să purtăm mereu acea mângâiere a lui Dumnezeu - pentru că Dumnezeu ne-a mângâiat cu milostivirea sa - s-o ducem altora, celor care au nevoie, celor care au o suferinţă în inimă sau sunt trişti: să ne apropiem cu acea mângâiere a lui Dumnezeu, care este aceeaşi pe care El ne-a dat-o nouă.

Fie ca acest Jubileu să poată ajuta mintea noastră şi inima noastră ca să atingă cu mâna angajarea lui Dumnezeu faţă de fiecare dintre noi şi graţie acestui lucru să transforme viaţa noastră într-o angajare de milostivire faţă de toţi.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.