Episcopii japonezi îl invită pe papa pentru "samuraiul lui Cristos"

De Paolo Affatato

"Sperăm ca beatificarea să poată avea loc în 2017. Şi sperăm cu toată inima ca Sfântul Părinte să poată veni în Japonia cu acea ocazie": este dorinţa exprimată la Vatican Insider de Isao Kikuchi, episcop de Niigata şi misionar verbit, la vestea că Sfântul Scaun a aprobat beatificarea lui Takayama Ukon, definit "samuraiul lui Cristos".

Justo Takayama Ukon (1552-1615) a fost un feudatar şi samurai care, aşa cum au explicat prelaţii niponi, a preferat "drumul strâmt", alegând să parcurgă în viaţa sa calea urmării lui Cristos, sărac, ascultător şi răstignit. Ukon a renunţat la o poziţie socială de rang înalt, la titlul nobiliar şi la bogăţie, numai pentru a rămâne fidel lui Cristos şi Evangheliei.

"Istoria sa şi mărturia sa reprezintă un far de speranţă pentru comunitatea noastră catolică din Japonia", explică episcopul Kikuchi, care este şi preşedintele Caritas-ului japonez. "Takayama nu şi-a pierdut credinţa, deşi a înfruntat în viaţa sa pierderea status-ului său, a orgoliului său, chiar a patriei".

"Astăzi, într-o societate şi o cultură puternic relativistă ca aceea japoneză, majoritatea populaţiei cu greu aderă la o credinţă. Takayama ne arată cum putem trăi în Japonia modernă", reafirmă el.

Takayama rămâne o figură profetică, însă perspectiva de incidenţă şi de schimbare reală în societate, obişnuită cu modele culturale şi antropologice în general distante de o perspectivă creştină, este destul de îndepărtată: "A schimba astăzi mentalitatea curentă este greu. Takayama este un personaj de foarte demult, care aparţine unei alte epoci istorice", continuă el.

Totuşi în episcop apare o dorinţă: "Dacă Papa Francisc ar putea să vină ca să celebreze beatificarea în Japonia, cred că s-ar putea întâmpla ceva. Cred că ar atrage o atenţie aşa de puternică din partea întregii naţiuni încât ar putea provoca un val de reflecţie în conştiinţe, de aprofundare şi de schimbare".

Ukon este primul catolic japonez care, fără a face parte dintr-un grup de martiri, a determinat Conferinţa episcopală să se angajeze pentru canonizarea sa. Astăzi episcopii sunt satisfăcuţi şi repropun viaţa sa ca paradigmatică pentru catolici, turmă mică de circa 450.000 de suflete, 0,3% pe teritoriul naţional cu o populaţie de 127 de milioane de locuitori.

Născut dintr-o familiei de proprietari de pământuri, Ukon se converteşte la creştinism la 12 ani, când intră în contact cu misionarii iezuiţi, mergând pe urmele tatălui său. Evanghelia a fost introdusă în Japonia de iezuitul Francisc Xaveriu în 1549 şi s-a răspândit rapid.

Când shogunul Toyotomi Hideyoshi ajunge la putere, consilierii săi îl invită să interzică practicarea creştinismului. Toţi marii feudatari acceptă dispoziţia, în afară de Ukon. Va pierde proprietăţile sale, funcţia sa, statusul său social, onoarea şi respectabilitatea. Va deveni un vagabond şi va fi constrâns la exil. Cu alţi trei sute de creştini japonezi va fugi la Manila unde, după numai patruzeci de zile de la sosire, îmbolnăvindu-se, va muri la 4 februarie 1615.

Creştinii japonezi au încercat să-l ducă la gloria altarelor deja în secolul al XVII-lea, însă politica izolaţionistă a ţării i-a împiedicat pe investigatorii canonici să adune probele necesare pentru a-i atesta sfinţenia. După trei sute de ani, în 1965, episcopii japonezi au relansat cu putere viaţa "samuraiului lui Cristos", încheind în 2013 procesul diecezan şi prezentând la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor documentaţia pentru a-l face fericit. Astăzi Biserica adună roadele unei angajări care i-a avut uniţi pe episcopi în promovarea figurii lui Ukon.

Este vorba, printre altele, de primul individ care ajunge singur la gloria altarelor în istoria Bisericii japoneze: cei 42 de sfinţi şi 393 de fericiţi existenţi sunt toţi martiri din secolele 1603-1867 şi sunt amintiţi în celebrări de grup.

Lucru semnificativ, Ukon este considerat "martir" chiar dacă nu şi-a vărsat sângele în timpul valului de persecuţii anti-creştine violente care timp de aproape 300 de ani au străbătut "Ţara Soarelui Răsare". În acea lungă perioadă istorică a avut loc fenomenul aşa-numiţilor "kakure kirishitan", "creştini ascunşi" din Japonia: acei credincioşi care, după 250 de ani de persecuţii, la jumătatea secolului al XIX-lea au ieşit din clandestinitate şi au mărturisit credinţa lor.

În martie anul trecut Biserica locală a celebrat a 150-a aniversare a acelui eveniment şi cu acea ocazie Papa Francisc a scris o scrisoare, aducând omagiu "celor care au ţinut aprinsă o luminiţă de credinţă în secolele întunecate". Astăzi istoria lui Justo Takayama Ukon îmbogăţeşte această naraţiune, dând mărturie că sfinţenia este posibilă şi fără a fi ucişi in odium fidei.

(După Vatican Insider, 29 ianuarie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 38.