Rohani şi cuvintele lui Francisc despre pace

De Andrea Tornielli

Întâlnirea dintre papa şi preşedintele Republicii Islamice Iran, Hassan Rohani, a confirmat voinţa Sfântului Scaun de a dialoga cu toţi pentru a favoriza pacea şi reconcilierea în lume şi îndeosebi în regiunea Orientului Mijlociu: Iran este o ţară cheie pentru stabilitatea zonei şi s-a văzut asta încă din primele luni după sfârşitul celui de-al doilea război împotriva Irakului, în 2003, când lipsa de implicare a Teheranului în tentativa de pacificare postbelică a contribuit ca ţara să cadă în haos.

Vaticanul n-a fost în niciun mod implicat în lunga şi delicata tratativă despre nuclearul iranian, ci a exprimat de mai multe ori satisfacţia sa faţă de rezultatul obţinut. În septembrie, în faţa adunării generale a Naţiunilor Unite, papa Francisc a spus: "O etică şi un drept bazate pe ameninţarea distrugerii reciproce - şi potenţial a întregii omeniri - sunt contradictorii şi constituie o fraudă faţă de toată construcţia Naţiunilor Unite, care ar deveni «naţiuni unite de frică şi de neîncredere». Trebuie să ne angajăm pentru o lume fără arme nucleare, aplicând pe deplin tratatul de neproliferare, în literă şi în spirit, spre o totală interzicere a acestor instrumente".

"Recentul acord cu privire la chestiunea nucleară într-o regiune sensibilă din Asia şi din Orientul Mijlociu - a adăugat cu referinţă evidentă la Iran - este o dovadă a posibilităţilor bunăvoinţei politice şi ale dreptului, cultivate cu sinceritate, răbdare şi statornicie. Formulez urările mele pentru ca acest acord să fie durabil şi eficace şi să dea roadele sperate cu colaborarea tuturor părţilor implicate". Francisc a afirmat imediat după aceea că "nu lipsesc dovezi grave ale consecinţelor negative ale intervenţiilor politice şi militare necoordonate între membrii comunităţii internaţionale".

În timpul audienţei în Vatican, Rohani i-a mulţumit papei Francisc pentru limbajul său, pentru cuvintele sale despre pace şi pentru că n-a încetat să denunţe cu putere şi în mai multe ocazii traficul de arme şi afacerile care prosperă în spatele anumitor războaie şi în spatele terorismului fundamentalist al ISIS.

Un al doilea aspect la fel de important este mesajul vehiculat de întâlnirea pontifului cu preşedintele Iranului: exponentul şiit nu numai că a cerut papei să se roage pentru el, ci a avut cuvinte profunde cu privire la importanţa de a convieţui paşnic între creştini, evrei şi musulmani. "Suntem toţi flori în grădina lui Dumnezeu", a spus Rohani. Imaginea care-l prezintă împreună cu Francisc, în timp ce îşi schimbă daruri şi îşi dau mâna, are o puternică valenţă simbolică, într-o reţea web unde se înmulţesc mesajele delirante ale ISIS şi ale drapelului său negru care flutură deasupra bazilicii "Sfântul Petru".

Mulţi paşi mai trebuie făcuţi în domeniul drepturilor umane în Iran (ca în multe alte ţări despre care se aminteşte mai puţin, pentru că sunt buni aliaţi istorici ai Occidentului), dar nu pot să nu fie recunoscute schimbările în desfăşurare. Pe bună dreptate se amintesc tirurile negaţioniste asupra Holocaustului ale preşedintelui Ahmadinejad. Dar, aşa cum a afirmat Claudio Toscano într-un comentariu di Repubblica, trebuie amintit că la sfârşitul anului 2014, după peste un an de preşedinţie, "cotidianul izraelian Haaretz publica o investigaţie foarte pozitivă despre politica lui Rohani faţă de comunitatea ebraică din Iran (circa douăzeci de mii de persoane), subliniind importanţa semnalelor precum autorizarea dată şcolilor ebraice de a fi închise sâmbăta, precum şi acordarea de ajutoare statale consistente spitalului ebraic din Teheran".

Apropierea Sfântului Scaun de chestiunile de politică internaţională rămâne aceea de a căuta dialogul cu toţi şi de a nu lăsa nimic neîncercat pentru a ajunge la soluţii paşnice, pentru a desface nodurile, pentru a face să înceteze războaiele. Pentru pacea în Orientul Mijlociu şi pentru pacea în lume, rolul Republicii Islamice Iran este şi va fi fundamental.

(După Vatican Insider, 27 ianuarie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.