Atentatele de la Paris

Acum Franţa se întreabă: "Cum e posibil că tinerii noştri au ales Jihadul?"

De M. Chiara Biagioni

Timp de 15 minute foarte lungi clopotele catedralei Notre-Dame au sunat pentru morţi la 15 noiembrie 2015, după-amiază, la Paris. Dar încă nu s-a terminat. Continuă vânătoarea pentru a-i captura pe teroriştii care fug, în timp ce poliţia răspândeşte via twitter portretul unui bărbat căutat, cu numele de Abdeslam Salah. Tensiunea este încă foarte ridicată. Alarmele sunt continue. Se succed scene de panică. Franţa este încă în confruntare cu identificarea corpurilor. O muncă "inedită" - explică ministrul justiţiei Christiane Taubira - care va cere încă timp, din cauza numărului excepţional de victime şi datorită rigurozităţii pe care o cere munca. Printre victime este şi italianca Valeria Soresin.

Dar duminică a fost şi ziua de doliu naţional şi de rugăciune. Va fi nevoie de timp sau probabil timpul nu va exista niciodată pentru a elabora un şoc aşa de mare. În pofida interdicţiei de manifestaţie, mii de persoane s-au perindat de-a lungul locurilor terorii, aducând flori, mesaje şi lumânări aprinse. În toate parohiile şi diecezele din ţară s-au făcut rugăciuni pentru victime şi clopotele au sunat pentru morţi.

Şi musulmanii şi evreii s-au adunat în rugăciune. Ieri seara, 15 noiembrie 2015, la ora 20.00, la Marea Sinagogă de la Victoire s-a desfăşurat o ceremonie de reculegere şi rugăciune cu marele rabin al Franţei Haïm Korsia şi marele rabin din Paris Michel Gugenheim.

Cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, a prezidat o Liturghie în catedrala din Paris. Măsurile de securitate sunt foarte mari în linie cu starea de urgenţă decretată la Paris şi în întreaga ţară. Intrarea în catedrală a avut loc pe o parte laterală şi credincioşii au fost invitaţi să nu poarte genţi pentru a favoriza controalele la detectoarele de metale. Însă nu toţi au putut să intre şi o mulţime de oameni au rămas afară în faţa catedralei, în mod riguros dincolo de cordoane. La ceremonie au participat preşedinţii Senatului şi al Adunării Naţionale, primarul de Paris Anne Hidalgo, fostul preşedinte al Republicii Valéry Giscard d'Estaing, reprezentanţi ai diferitelor religii.

"Au trecut 48 de ore. Parisul a trăit una dintre perioadele cele mai critice din istoria sa, unul din episoadele cele mai dramatice". La început cardinalul adresează bun-venit credincioşilor şi autorităţilor politice şi religioase prezente. În omilie, arhiepiscopul dă glas întrebărilor care în aceste ore de frică şi teroare şerpuiesc în ţară. "Cum e posibil ca tineri formaţi în şcolile noastre şi în oraşele noastre să poată cunoaşte un aşa dezgust care să-i facă să adere la fantoma Califatului şi violenţa sa morală şi socială să poată reprezenta un ideal pentru care să-şi dea viaţa?". De asemenea: "În ce anume stilul nostru de viaţă a putut să provoace o agresiune aşa de barbară?".

După ce se termină panica, după ce se termină urgenţa, nu numai Franţa, ci întreaga Europă vor trebui să dea un răspuns la aceste întrebări pentru că dacă reuşeşte Califatul să lovească oraşele noastre este pentru că s-a bazat pe inimile şi pe minţile copiilor noştri. Credincioşilor catolici arhiepiscopul le lansează provocare "să fie cu cuvintele noastre şi cu acţiunile noastre mesageri de speranţă în inima suferinţei umane". Jubileul Milostivirii, care se va deschide şi aici în această ţară însemnată de sângele nevinovat, va fi o ocazie pentru a ne privi înăuntru şi a înţelege cum să schimbăm direcţia.

(După agenţia SIR, 16 noiembrie 2015)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 11.