Preoţi înmormântaţi în Moldova (XIII): Cleja

Cu scopul de a recupera memoria preoţilor înmormântaţi în Moldova, continuăm să-i descoperim pe cei care odihnesc în Cleja.

La 20 octombrie 2013 am ajuns la Cleja. Părintele Iosif Demeterc, parohul comunităţii, mi-a pus la dispoziţie registrele. Nu sunt toate, cele mai vechi au fost confiscate şi date Arhivelor Statului din Bacău. După ce am consultat registrele pe care le-am găsit am mers în cimitir, care se află aproape de drumul care merge spre Somuşca.

La intrarea în cimitir pe partea dreaptă mai sunt încă urmele unei case în care locuia, după cum mi s-a spus, unul dintre clopotari. Capela se află în mijlocul cimitirului. Are hramul "Înălţarea Domnului", a fost ridicată în anul 1814 şi renovată ultima dată în anul 2001. În interior nu se mai pot identifica mormintele preoţilor. Când am fost mai fost la Cleja la 23 aprilie 2007, pr. Augustin Pascaru, parohul de atunci, îmi spunea că bătrânii i-au povestit că ar fi fost o tablă pe care era notat unul dintre preoţii răposaţi, dar s-a pierdut.

Pe peretele de la intrarea în capelă, în partea dreaptă a uşii, cu câţiva ani în urmă a fost pusă o fotografie cu un text dedesubt în română şi în maghiară, totul înrămat. Aici este notat pr. Ioan Inocenţiu Petras, care a fost peste 40 de ani paroh la Cleja: "Sub această capelă este înmormântat / Preasfinţitul Părinte Inocenţiu Petraş / Janos, OFMConv. Născut în anul 1813 / la Faraoani, a slujit ca paroh la Cleja / timp de 45 de ani. A părăsit această / lume în 1886 datorită tâlharilor şi / răufăcătorilor care i-au luat şi viaţa. / După atentatul împotriva lui a mai trăit / o vreme; însă bătrânul «mesager al / credinţei» nu a dezvăluit numele / asasinilor, pe care i-a recunoscut, / practicând astfel la un grad eroic / virtutea iertării creştine. A fost / înmormântat pe 6 septembrie 1886: la / vârsta de 73 de ani şi după 50 de ani de / preoţie. // «M-am străduit, m-am zbătut să / contribui la cinstea casei Domnului şi / la preamărirea numelui Său sfânt - iar / dacă aceasta mi-e răsplata, numele / Lui sfânt să fie binecuvântat pentru ea în cer, pe pământ şi pretutindeni, / amin. În vecii vecilor!» În partea dreaptă este un text în limba maghiară. Partea de biografie este simplificată. Este pus textul pe care în anul 1929 cercetătorul maghiar Domokos Pal Peter l-a găsit în capelă pe o cruce de lemn (cu singura corectură cu privire la anii de viaţă 73, în loc de 75): "Aici zace Reverendissimus preot Petras Janos, paroh de Cleja 45 de ani. Stins din viaţă de mâna tâlharilor în al 73-lea an al vieţii, al 50-lea an al preoţiei, în ziua a 6-a a lunii septembrie, anno 1886" (textul este aproximativ fiind tradus din limba maghiară) ("Moldvai Magyarsag" - "Gazeta ceangăilor maghiari din Moldova" - nr. 10/2015, p. 9). Tot în limba maghiară este citatul care este şi în limba română, luat dintr-o scrisoare trimisă de pr. Petras la 13 decembrie 1885. În plus, în partea de jos mai este un citat: "Ö az, kinek neve megérdemli, hogy / arany betükkel jegyeztessék a modvai / csángók annalisaiba. Külseje megnyerő / ... modora olyan, melyről el lehet / mondani: mi a szivében, az a nyelvén... / fia lévén a derék csángó népnek, ismeri, / átérzi sokat szenvedett fajtáinak sebeit, / fájdalmait". (K.F.). (Traducere pr. Felix Măriuţ; "Dumneavoastră sunteţi acela care ar merita ca numele lui să fie scris cu litere de aur în analele ceangăilor din Moldova. Exteriorul dumneavoastră este convingător ...aveţi un mod de a gândi profund şi se poate spune din adâncul sufletului: ceea ce aveţi pe inimă aveţi şi pe buze... ca şi un fiu drag al nostru cunoaşteţi neamul nostru, aţi simţit multele suferinţe, rănile şi durerile neamului nostru". (K. F.).

Conform cercetărilor pr. Iosif Gabor, pr. Petras şi-a început misiunea de paroh de Cleja la 15 aprilie 1843, după ce înainte fusese la Pustiana. Aşadar, a fost paroh la Cleja 43 de ani.

La 28 februarie 2012 am găsit la Arhivele Statului din Bacău registrele confiscate de la Cleja (11 dosare şi 10 registre). Într-unul dintre ele sunt trecute, în limba latină, datele părintelui cu ocazia înmormântării: Pr. Ioan Inocenţiu Patraş, O.M.C., paroh de Cleja şi decan, a decedat la 6 septembrie 1886. A fost alumn al Provinciei "Sfânta Elisabeta" din Ungaria. Boala a contractat-o în urma rănii provocate de tâlhari în casa parohială. A mai trăit încă şase luni, suferind cu răbdare. A decedat la 77 de ani, primind viaticul şi Maslul de la pr. Dominic Migliorati, paroh de Faraoani. A fost înmormântat la 8 septembrie în capela cimitirului. (Registru morţi, 10/1881-1905, f. 28 (33), poziţia 78). De remarcat că părintele a decedat la vârsta de 73 de ani, nu 77.

De biografia părintelui s-au preocupat mult cercetătorii şi asociaţiile maghiare. Interesul este legat de colaborarea părintelui răposat cu Academia Maghiară, cu Societatea "Sfântul Ladislau" şi cu publicaţii maghiare. Printre altele, părintele Petras este primul culegător al unei variante a "Mioriţei". La 25 mai 2012, una dintre asociaţiile maghiare a dezvelit un bust al pr. Petras, amplasat în curtea bisericii. Andrei Duma, preşedinte al Fundaţiei Siret-Cleja, a oferit atunci date despre bust. Dimensiunile bustului sculptat de Csoma Gergely sunt: 46 cm lăţimea, 44 cm înălţimea şi 30 cm adăncimea. Suportul este amplasat pe un stâlp cu dimensiunile de 10 x 10 cm cu un postament de 60 x 60 cm, peste care vine un acoperiş în două ape din cupru. În total înălţimea acestui amplasament este de 190 cm, până la vârful acoperişului. Pe o faţă a stâlpului este notat: "Preot / Petras / Inţe / Ion / 1813-1886". Pe altă faţă: "Gyorgyossy L. Ladas J. / Allittatta: Fiatalok a Moldvai / Csargoként Klapitvairy Csomag / Duma A. Kivalyl / Fiatal Csangok" În sfârşit, pe altă faţă stă scris: "Preot 2012 / Dumitru Iosif".

Tanczos Vilmos a adunat rezultatul cercetătorilor maghiari cu privire la pr. Inocenţiu Petras (din registrele matricole ale Seminarului Teologic şi registrele casei minoriţilor din Eger, Arhiva Institutului de Ştiinţe Confesionale din Eger, registrele bibliotecii institutului, Arhiva Minoriţilor din Canta păstrată la Târgu Mureş, Arhiva Judeţului Bacău, Arhiva Parohiei Cleja) în "Moldvai Magyarsag" - "Gazeta ceangăilor maghiari din Moldova" (nr. 7/2015, p. 6-7, 8/2015, p. 7-8, 9/2015, p. 6-7, 10/2015, p. 8-9).

Ţinând cont de noile cercetări şi de alte materiale deja apărute (Petras Incze Janos, Ediţie bilingvă, ediţia a II-a, Editura "Harghita", Miercurea Ciuc, 2013; Pr. Iosif Gabor, Pr. Iosif Simon, Necrolog 1600-2000, Editura "Presa Bună", Iaşi, 2001, p. 186; I. Dumitru Snagov, Le Saint-Siège et la Roumanie moderne 1850-1866, Università Gregoriana Editrice, Roma, 1982, p. 362 ; László Kovács, Zoltán Nagy, Maghiarii din Moldova, Colecţia Stejarul, Budapesta, 2007, p. 52; DJANB, fond Mitrice Văleni, dosar 1/1840, f. 34 v.) se poate reconstitui întreaga biografie a părintelui.

Din acestea rezultă că pr. Petras s-a născut la Faraoani la 24 iulie 1813, la 17 septembrie 1836 a fost hirotonit preot la Eger.

Pr. Ioan Poglut este înmormântat tot în capela cimitirului. Din păcate, nimic nu aminteşte că în capelă ar fi înmormântat şi el. Registrul răposaţilor notează că a murit la Iaşi la 2 ianuarie 1928. A fost îngrijit de pr. D. (?) Wiercinski. A fost înmormântat în capela cimitirului la 4 ianuarie. (Liber defunctorum, 1918-1943, tom. VI, p. 161, poziţia 1). Cel care l-a îngrijit probabil este pr. Felix Wiercinski. Din revistele "Lumina creştinului" (nr. 2/1928, p. 24-26) şi "Viaţa" (nr. 2/1928, p. 32), precum şi din "Calendarul pe anul 1929" (anul al XVI-lea, Iaşi, Editura "Presa Bună", p. 75) şi din "Almanahul Viaţa 1929" (p. 83-84) aflăm că s-a născut la 10 ianuarie 1874 la Roman, a fost sfinţit preot la 31 ianuarie 1897 la Iaşi. În Cleja era paroh din anul 1920, după ce înainte fusese la Dărmăneşti şi Pustiana. A murit la Iaşi, unde venise în 27 noiembrie 1927 să-şi caute sănătatea, după un îndelungat timp de boală şi după o operaţie făcută la Viena (4 august 1927) fără nici un rezultat. Avea 54 de ani. A fost un bun predicator. Înmormântarea a fost prezidată de pr. Diomede Ulivi, delegat episcopal. Pr. Iosif Gabor notează că în legătură cu viaţa lui, bătrânii satului povestesc că era foarte bun la inimă cu cei săraci şi avea un obicei curios: boala de care suferea de mai multă vreme îl adusese în pragul morţii şi se pregătise, confecţionându-şi sicriul. Trecând acest moment, ca mulţumire - la anumite intervale de timp - umplea sicriul cu fasole şi porumb şi le împărţea la săraci.

Aproape de capelă în partea dreaptă se află mormântul pr. Ioan Minuţ. Este un cavou din ciment. Barele din fier, care îl îngrădesc, prind şi alte morminte vecine ale celor din familie. Pe cruce sub fotografie este o placă de marmură pe care este notat un text care abia se mai înţelege: "Preot Ioan P. Minuţ / O.F.M. Conventual / Născut 1907 sept. 4 / Decedat în etate de ani / Aici aşteaptă învierea morţilor / Să se odihnească în pace / Amin..." O cruce mică din marmură este aşezată pe lespedea care acoperă mormântul. Registrul de la parohie consemnează că pr. Ioan Minuţ a murit la Cleja la 2 ianuarie 1995, 87 de ani. S-a născut la Somuşca. A fost îngrijit cu sfintele sacramente în aceeaşi zi. A fost înmormântat la 7 ianuarie 1995, Liturghia fiind prezidată de Mons. Aurel Percă, vicar general. (Liber morturoum, 1995-, tom. III, p. 1, poziţia 1). A fost 23 de ani paroh la Valea Mare începând cu anul 1952. La înmormântare a participat din partea Provinciei Franciscane pr. Alois Donea. Predicator a fost pr. Eugen Blăjuţ. ("Almanahul Presa Bună 1996", p. 153).

Pr. Leon Pişta este înmormântat în cimitirul de la a doua parohie din Cleja (Buda). Cimitirul este în spatele casei parohiale. Cavoul părintelui este aproape de intrare pe partea dreaptă a aleii. Este îngrădit cu un gard mic din fier beton aşezat pe un soclu din ciment. Crucea din marmură de dimensiuni mici este pusă pe o placă susţinută de o coloană în partea stângă şi de o altă placă dreptunghiulară pe verticală, toate aşezate pe un mic soclu placat cu marmură. Pe placa dreptunghiulară, sub fotografie este notat: "La tine Doamne î-mi (!) / înalţ sufletul meu / Pr. Pişta Leon / N. 1941 - D. 1995". Deasupra cavoului este aşezată o altă cruce mică din marmură. Părintele a murit în urma unui accident de maşină, el fiind cel care a început construirea bisericii din această parohie. Registrul consemnează că pr. Leo Pişta a decedat la 22 iunie 1995 la Hemeiuşi, 54 de ani, îngrijit. S-a născut la Galbeni. A fost înmormântat în cimitirul din Cleja-Buda, la 26 iunie, de către PS Petru Gherghel şi ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop de Bucureşti (Liber morturoum, 1995-, tom. III, p. 3, poziţia 17). Alte surse notează că a decedat la 21 iunie 1995. Era paroh la Cleja din anul 1982, după ce înainte fusese la Satu Nou (BC) ("Lumina creştinului", nr. 7/1995, p. 22; "Almanahul Presa Bună 1996", p. 154-1955).

Pr. Cornel Cadar

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Preoţi înmormântaţi în Moldova (XIII): Cleja

* * *

Din aceeaşi serie:

Preoţi înmormântaţi în Moldova (XII): Nicolae Bălcescu

Preoţi înmormântaţi în Moldova (XI). Adjudeni

Preoţi înmormântaţi în Moldova (X). Băluşeşti, Traian şi Bijghir

Preoţi înmormântaţi în Moldova (IX). Mărgineni

Preoţi înmormântaţi în Moldova (VIII). Luizi-Călugăra

Preoţi înmormântaţi în Moldova (VII). Tămăşeni

Preoţi înmormântaţi în Moldova (VI). Faraoani-Valea Mare

Preoţi înmormântaţi în Moldova (V). Valea Seacă şi Valea Mică

Preoţi înmormântaţi în Moldova (IV). Focşani şi Butea

Preoţi înmormântaţi în Moldova (III). Rădăuţi, Ţibeni şi Voievodeasa

Preoţi înmormântaţi în Moldova (II). Vatra Dornei şi Horleşti

Preoţi înmormântaţi în Moldova (I). Soloneţu Nou, Cacica şi Gura Humorului

Preoţi înmormântaţi în Iaşi

lecturi: 71.