Cireşoaia: Campusul de vară al copiilor

În perioada 3-14 august 2015, la Cireşoaia s-a desfăşurat campusul de vară dedicat copiilor.

După un an de aşteptare, iată că părintele Marian împreună cu surorile şi animatorii, reuşesc şi în acest an să deschidă porţile bisericii pentru a petrece o vara de neuitat împreună cu copiii din parohie şi de pretutindeni. Campusul de vară a avut startul pe 3 august!

În fiecare zi, copiii plini de entuziasm se pregătesc să cunoască lucruri noi, să-şi facă noi prieteni şi să se distreze. Evident că toate aceste lucruri se desfăşoară sub ochii animatorilor care îşi dedică timpul lor liber, în mod gratuit, pentru a creşte împreună cu copiii.

În prima săptămână totul a decurs minunat, toţi s-au conformat cerinţelor activităţilor desfăşurate, căldura şi oboseala nu au împiedicat desfăşurarea programului, toţi înarmaţi cu energie au reuşit să învingă toate obstacolele şi să continue să respecte programul bine echilibrat.

După dansul de dimineaţă şi momentul de rugăciune, toţi copiii se îndreptă către teatru în cămin, unde actorii (animatorii) dau viaţă personajelor din povestea "Vrăjitorul din Oz", după care, copiii împreună cu animatorii se îndreaptă către momentele formative, unde au ocazia să discute despre temele propuse pentru a putea îmbina latura educativă cu cea recreativă.

În această călătorie, alături de micuţa Dorothy, copiii şi tinerii se întăresc şi cresc în credinţă, legând între ei relaţii strânse de prietenie. Urmează jocurile care îi învaţă pe copii să lucreze în echipe, să se accepte unii pe alţii, să-şi dezvolte imaginaţia şi spiritul de competiţie. După jocuri, copiii servesc masa de prânz, datorită eforturilor depuse de părintele Marian şi a bucătăreselor care cu drag pregătesc o masă copioasă şi sănătoasă pentru toţi copiii.

După un moment de pauză, încep laboratoarele care sunt variate şi cele mai îndrăgite de copii, unde aceştia îşi pot dezvolta aptitudinile în funcţie de ce le place: Teatru, Dans popular şi modern, curs de chitară, Volei, Fotbal, Pictură, Brăţări, Tenis de masă şi Scooby-doo.

În cadrul laboratorului de Scooby-doo, fiecare copil a fost intervievat de copiii de la laboratorul de jurnalism, iată câteva întrebări şi răspunsuri:

1. Din ce motiv ai venit la acest laborator?

Deoarece mi se pare foarte interesant să înveţi să realizezi un Scooby-doo.

2. La ce crezi că te ajută această activitate?

Fără să-mi dau seama mi-am dezvoltat abilităţile de antreprenor, înfiinţând o mică afacere din vânzarea acestor brelocuri.

3. Cum se desfăşoară activitatea în cadrul acestui laborator?

Aici, deşi la început a fost mai greu, pe parcurs am reuşit, cu ajutorul animatorilor să învăţăm să ne descurcăm singuri, realizând fiecare câte un Scooby-doo personalizat.

*

Interviurile noastre:

Părintele paroh

Cu dorinţa de a afla părerea părintelui paroh cu privire la campusul de anul acesta, l-am rugat să ne ofere un interviu, idee care l-a încântat.

Reporter: Cum vi s-a părut campusul de anul acesta?

Pr. Paroh: Anul acesta am avut parte de multa căldură, ceea ce a îngreunat puţin desfăşurarea activităţilor, copiii suportând cu greu temperatura ridicată. În ceea ce priveşte organizarea, totul a decurs exact cum am planificat. Animatorii au fost cooperanţi şi toleranţi şi ne-am bucurat să lucrăm cu ei. Cu această ocazie, vreau să le mulţumesc şi să le spun că îi aştept şi la anul. Poate că nu îşi dau seama, dar acest act de milostenie este foarte valoros în faţa lui Dumnezeu.

Reporter: Ce aşteptări aţi avut de la acest campus?

Pr. Paroh: Am avut două aşteptări: prima, copiii să se distreze, să-şi facă noi prieteni şi să înveţe să colaboreze, iar a doua: să meargă în fiecare zi acasă cu ceva nou, nu neapărat ceva material, ci cu o frază, un cuvânt, o idee care să le fie de folos în viitor. Am încercat, chiar şi prin jocurile propuse, să le îndrumăm paşii, să le deschidem mintea şi sufletul spre Domnul nostru Isus Cristos.

Reporter: De ce credeţi că s-a redus numărul de copii?

Pr. Paroh: După cum se observă şi la şcoală s-a redus semnificativ numărul de copii. În clasele întâi şi a doua, numărul acestora scade în mod constant. Dar şi canicula este unul din factorii care i-a speriat puţin pe copii. De asemenea, aceştia doresc o schimbare, ca de exemplu o ieşire din localitate. Cu siguranţă s-au plictisit de programul clasic din fiecare an.

Reporter: Care au fost schimbările întâlnite faţă de ceilalţi ani?

Pr. Paroh: Depinde în ce mod privim lucrurile. Din punctul de vedere al copiilor nu este nimic schimbat; ei sunt la fel de energici, de entuziaşti şi dornici de cunoaştere. Din punctul de vedere al organizării, s-au desfiinţat olimpiadele care îi antrenau pe copii să fie competitivi, dar care totodată declanşa unele neînţelegeri între ei.

Reporter: Veţi mai organiza şi anul viitor?

Pr. Paroh: Cu siguranţă vom mai organiza campusul şi la anul, şi peste 2 ani, 3 ani şi cât timp voi mai sluji în această parohie.

Voluntara italiancă

Echipa de jurnalism a stat de vorbă şi cu voluntara italiancă de anul acesta prin intermediul unei animatoare cunoscătoare de limba italiană:

Reporter: Ce v-a determinat să veniţi în Cireşoaia?

Voluntara: Am cunoscut-o pe sora Cristina în Bucureşti, la un orfelinat. Am adus acest mozaic pe care i l-am arătat şi care i-a plăcut foarte mult. După un timp, sora mi-a trimis un e-mail prin care m-a rugat să particip la campus. Fără să stau mult pe gânduri, am confirmat venirea mea în acest sat, în care am descoperit suflete dornice să le împărtăşesc câte ceva din arta picturii.

Reporter: Cum lucraţi cu copiii? Dar cu animatorii?

Voluntara: Lucrez foarte bine şi uşor cu aceşti copii. Au foarte multe idei şi am rămas plăcut impresionată de combinaţiile de culori folosite. De asemenea şi animatorii răspund cererilor mele şi mă ajuta mult.

Reporter: Ce piedici aţi întâmpinat în cadrul laboratorului?

Voluntara: Singura piedică pe care am întâlnit-o a fost energia copiilor care au fost adesea neatenţi la explicaţiile mele.

Reporter: Veţi mai veni la noi?

Voluntara: Nu depinde de mine, ci de surori, însă mi-am propus ca în fiecare an să schimb zona.

Sora

Noi nu ne-am oprit, aşa că am continuat să luăm interviuri, haideţi să vedem ce părere au surorile despre campusul din acest an:

Reporter: Ce părere aveţi despre cum decurge campusul din acest an?

Sora: Exceptând căldura şi oboseala putem spune că până în momentul de faţă totul a decurs bine.

Reporter: Există ceva ce nu este conform aşteptărilor dumneavoastră?

Sora: Pot spune că în acest an mă aşteptam ca atât copiii cât şi animatorii să colaboreze mai mult şi să fie mai ascultători.

Reporter: Cât durează pregătirea pentru începerea campusului?

Sora: Durează destul de mult. Începând din ianuarie începem sa strângem materialele şi să ne mobilizăm pentru toate activităţile campusului.

Reporter: Aveţi în plan ca anul viitor să faceţi ceva nou faţă de anul acesta?

Sora: În fiecare an încercăm să aducem ceva nou campusului şi să corectăm greşelile din anii trecuţi.

Reporter: Mulţumim pentru acordarea acestui interviu.

Petre

Pentru că şi animatorii au un rol important în formarea copiilor de la campus, am decis să îl intervievăm pe Petre.

Reporter: Ca o primă experienţă ca animator în acest an la campus, ce părere ai?

Animator: Pot spune că este o experienţă foarte plăcută deoarece pot ajuta şi învăţa copiii şi totodată cunosc şi eu ce este responsabilitatea.

Reporter: Chiar dacă uneori copiii sunt neascultători, reuşeşti să iţi păstrezi calmul şi să îţi continui treaba?

Animator: Desigur, asta face parte din treaba mea şi totdeauna continui să-i fac să se simtă bine.

Reporter: Ai mai repeta această experienţă anul viitor?

Animator: Da, cu multă plăcere.

Ca o deconectare pentru copii de la rutina zilnică a campusului, părintele paroh le-a oferit acestora o zi în natură, la aer curat, înconjuraţi de păduri dese şi frumoase pe care ni le-a dat Dumnezeu cu scopul de a le proteja şi a ne bucura de ele.

Starea de spirit şi energia nu au lipsit din rucsacul copiilor, implicându-se cu mult drag în toate activităţile desfăşurate. Totodată ne-am propus să-i învăţăm pe copii să protejeze şi să iubească natura. Aceştia ne-au ajutat în îndeplinirea acestui scop, punând în practică ceea ce au învăţat. Muzica bună şi dansurile i-au înveselit atât pe cei mici, cât şi pe cei mari.

Stând de vorbă cu aceşti minunaţi copii, am descoperit că ei sunt dornici de cunoaştere şi primesc cu braţele deschise orice este nou.

Spectacolul final care a avut loc în seara de 14 august a fost ca cireaşa de pe tort. După ce copiii au participat la Liturghia de seară, toată lumea din biserică a avut bucuria de a viziona fotografiile din campus. După acest moment s-a dat start spectacolului unde copiii au prezentat diferitele momente la care s-au pregătit în tot acest timp

Toate activităţile campusului au adus un zâmbet pe faţa fiecărui copil şi ne face plăcere să vă prezentăm şi dumneavoastră în galeria foto puţin din bucuria de a participa la campus.

Echipa de redacţie şi jurnalism: Crina Ceangău, Beatrice Ceangău, Teodora Alupei, Stefan Croitoru, Alina Silochi, Marina Ababei, Claudia Fonoca, Simona Celmare; tehnoredactor: Răzvan Botezatu.

Articol realizat de laboratorul de jurnalism coordonat de Beatrice Ceangău

* * *

Fotografii de la acest campus sunt publicate pe site-ul www.ciresoaia.ro: Săptămâna I şi Săptămâna a II-a.

lecturi: 12.