"Creştinii sunt cei mai persecutaţi: 100 de milioane de victime ale violenţelor"

De Domenico Agasso Jr.

Data publicării nu este întâmplătoare: vrea să amintească "intrarea năvalnică în urmă cu un an a oamenilor din ISIS la Mosul şi începutul unui exod care în câteva săptămâni a făcut ca peste un milion de persoane să se refugieze în regiunea irakiană a Kurdistanului, primite îndeosebi în regiunea Erbil, Dohul şi Zakho". Iată pentru ce, explică de la Caritas italiana, iese astăzi, la sfârşitul lui iulie, dosarul "Persecutaţi. Creştini şi minorităţi în menghină între terorism şi migraţii forţate", care "aprofundează în mod deosebit drama celor peste 100 de milioane de victime ale discriminărilor, persecuţiilor şi violenţelor comise de regimuri totalitare sau adepţi ai altor religii".

Creştinii sunt cei mai persecutaţi

Dosarul subliniază cuvintele (octombrie 2013) cardinalului Jean-Louis Tauran, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios şi econom: "Creştinismul este religia cea mai persecutată de pe planetă". În Coreea de Nord există între 50 şi 70 de mii de creştini închişi în lagăre de detenţie. Apoi, ţările în care creştinii sunt persecutaţi cu mai multă intensitate sunt Somalia, Irak, Siria, Afganistan, Sudan, Iran, Pakistan, Eritreea şi Nigeria. Din noiembrie 2013 până în 31 octombrie 2014 credincioşii ucişi "din motive strict legate de credinţa lor au fost 4.344", se citeşte în documentul Caritas, "în timp ce bisericile atacate din acelaşi motiv au fost 1.062". Este "o barbarie care de altfel - precizează de la Caritas - loveşte multe alte minorităţi religioase şi etnice şi care revelează o creştere îngrijorătoare a intoleranţei".

"Clasamentul general"

Cea care conduce clasamentul ţărilor prin număr de forme de persecuţie împotriva minorităţilor şi grupurilor etnico-religioase copte este Siria, unde este în desfăşurare din 2011 un război intern, "menit iniţial pentru destabilizarea regimului Bashar al-Assad, în timp ce acum sunt în vizor îndeosebi obiective politice şi apartenenţele religioase nu atât ca elemente confesionale ci ca posibili opozanţi politici". Aşadar, "faţă de ceea ce este difuzat de media internaţionale, creştinii din Siria sunt una dintre numeroasele minorităţi persecutate nu atât ca adepţi ai creştinismului, ci pentru că se inserează în scenariul unei ciocniri politice mai mari, dominate de armatele guvernamentale ale lui Assad şi de grupurile armate revoluţionare"; acesta este un conflict făcut "şi mai instabil de răspândirea, începând din 2013, a adepţilor ISIS pe teritoriul sirian, care accentuează în schimb aspectul în mod declarat persecutor faţă de minorităţile religioase, etnice şi de alţi musulmani care nu acceptă linia lor extremistă".

Apoi vine rândul Somaliei, Sudanului, Afganistanului, Irakului, Republicii Democratice Congo, Pakistanului, Myanmarului, Sudanului de Sud şi Republicii Centrafricane.

Unde au crescut mai mult violenţele

În clasamentul ţărilor cu numărul cel mai mare şi intensitatea cea mai mare a persecuţiilor în desfăşurare, "au câştigat poziţii semnificative Siria, Irak, Republica Centrafricană, Egipt, China, Rusia şi Ucraina. Îndeosebi, în ce priveşte ultimele trei naţiuni citate, trebuie notat că China a câştigat anul acesta 15 poziţii, situându-se pe locul 29, precedată de Ucraina, locul 21, care a urcat 39 de poziţii".

Biserica şi Caritas italiene

În faţa urgenţelor, îndeosebi cele irakiene, "Biserica locală s-a mobilizat acordând primire în curţi, în biserici şi în orice spaţiu disponibil", subliniază directorul Caritas-ului italian, părintele Francesco Soddu, amintind de vizita făcută împreună cu secretarul general al Conferinţei Episcopale Italiene, mons. Nunzio Galantino, în octombrie, la lagărele de refugiaţi din Erbil. "Biserica italiană - se adaugă - deja promovase o zi de rugăciune, la 15 august".

Angajarea Caritas-ului s-a concentrat pe proiecte de asistenţă în diecezele de Erbil şi Dohuk, "cu un mare program de înfrăţiri de peste un milion de euro în favoarea a 13 mii de familii de creştini şi din minoritatea yazidi, constrânse să fugă din locurile lor de reşedinţă. Din 2003 până astăzi sprijinul economic al Caritas-ului italian dat proiectelor Caritas-ului Irak şi ale reţelei de organizaţii legate cu Biserica locală a fost de 3,3 milioane de euro".

Kharya, supravieţuitoare de la ISIS

În dosar se găseşte şi istoria lui Kharya Yossuf Abood, 55 de ani: "Înainte ca Mosul să fie luat de armata Statului islamic, eu şi familia mea am fugit în direcţia satului veci Hamadania, în speranţa de a pune în siguranţă vieţile noastre. Era ora 5.30 dimineaţa, la 6 august, când la Hamadania am fost treziţi de oamenii din ISIS care băteau cu putere la uşile noastre. Ne-au dat trei alegeri: să ne convertim la islam şi să fim fideli faţă de noul Stat islamic; să plătim răscumpărarea pentru salvarea noastră, aşa-numita Jizya; sau să murim, decapitaţi. În timp ce vorbeau, învârteau sabia în jurul gâtului meu, pentru a o propti apoi cu forţă de gât". Continuă: "Am fost prizonieri ai ISIS timp de zece zile, închişi într-o casă în spatele spitalului din Hamadania. Nu aveam apă, electricitate, mâncare. Oamenii din ISUS găteau pentru ei înşişi şi când terminau de mâncat aruncau femeilor din familia mea resturile lor, ca şi cum am fi fost câini. Personal nu am mâncat şi nu am băut nimic; şi încă reiau cu greu o alimentaţie normală. Am fost prea tulburată". Kharya şi familia sa au fost eliberaţi după plătirea unei răscumpărări, şi după aceea "ne-am întors spre Mosul, în speranţa de a ne îndrepta spre Dohuk, oraş liber de ameninţarea lui ISIS. Din păcate, la frontieră ne-am ciocnit de trupele regulamentare ale peshmerga, care nu ne-au lăsat să trecem graniţa, temându-se că eram terorişti infiltraţi. Deci am fost respinşi încă o dată la Hamadania unde armata lui ISIS ne-a luat din nou ca ostatici privându-ne de toate documentele, inclusiv cărţi de identitate şi paşapoarte. Din fericire, printre ei era un om din Hamadania pe care-l cunoşteam şi care ne-a cruţat viaţa".

(După Vatican Insider, 30 iulie 2015)

Traducere de Pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 28.