Discursul Sfântului Părinte Francisc adresat delegaţiei ecumenice a Patriarhiei de Constantinopol (27 iunie 2015)

Iubiţi fraţi în Cristos,

Cu bucurie şi prietenie cordială vă salut şi vă spun bine aţi venit la Roma cu ocazia sărbătorii sfinţilor Petru şi Paul, patroni principali ai acestei Biserici. Prezenţa voastră la celebrările sărbătorii noastre mărturiseşte încă o dată raportul profund care uneşte Bisericile surori din Roma şi din Constantinopol, prefigurat de legătura care îi leagă pe respectivii sfinţi patroni ai Bisericilor noastre, apostolii Petru şi Andrei, fraţi de sânge şi în credinţă, uniţi în slujirea apostolică şi în martiriu.

Îmi amintesc cu recunoştinţă de primirea călduroasă rezervată mie la Fanar de iubitul frate Bartolomeu, de clerul şi de credincioşii din Patriarhia Ecumenică, în ocazia sărbătorii sfântului Andrei, în noiembrie. Rugăciunea ecumenică în ajunul sărbătorii şi apoi Dumnezeiasca Liturgie în biserica patriarhală "Sfântul Gheorghe" ne-au oferit posibilitatea de a-l lăuda împreună pe Domnul şi de a-i cere în unire ca să se apropie ziua în care comuniunea vizibilă deplină dintre ortodocşi şi catolici să fie restabilită. Îmbrăţişarea de pace schimbată cu Sanctitatea Sa a fost semn elocvent al acelei carităţi fraterne care ne însufleţeşte în drumul de reconciliere şi care ne va permite într-o zi să participăm împreună la Masa euharistică.

Ajungerea la această ţintă, spre care ne îndreptăm cu încredere, reprezintă una dintre principalele mele preocupări, pentru care nu încetez niciodată să mă rog lui Dumnezeu. De aceea doresc ca să se poată înmulţi ocaziile de întâlnire, de schimb şi de colaborare între credincioşii catolici şi ortodocşi, în aşa fel încât, aprofundând cunoaşterea şi stima reciproce, să se reuşească de a depăşi orice prejudecată şi neînţelegere, moştenire a despărţirii lungi, şi de a înfrunta, în adevăr dar cu spirit fratern, dificultăţile care încă subzistă. În acest sens doresc să reafirm şi sprijinul meu pentru munca preţioasă a Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă. Problemele care se pot întâlni în cursul dialogului teologic nu trebuie să inducă la descurajare sau resemnare. Examinarea atentă a modului în care se articulează în viaţa Bisericii principiul sinodalităţii şi slujirea celui care prezidează va oferi o contribuţie semnificativă progresului relaţiilor dintre Bisericile noastre.

Iubiţi fraţi, în timp ce se intensifică pregătirile pentru Sinodul panortodox, asigur rugăciunea mea şi pe aceea a atâtor catolici pentru ca eforturile depuse să ajungă la bun sfârşit. Şi eu mă încred în rugăciunea voastră pentru Adunarea Ordinară a Sinodului Episcopilor din Biserica Catolică, despre tema familiei, care va avea loc aici în Vatican în luna octombrie, pentru care aşteptăm şi participarea unui delegat fratern al Patriarhiei Ecumenice.

Cu privire la sintonie şi colaborare despre temele mai urgente, îmi place să amintesc că în recenta conferinţă de prezentare a enciclicei Laudato si' despre îngrijirea casei comune, Patriarhul Bartolomeu v-a trimis pe Dumneavoastră, drag Mitropolit Ioan, ca referent.

Vă mulţumesc din nou pentru prezenţa voastră şi pentru sentimentele de apropiere cordială pe care aţi voi să mi le exprimaţi. Vă rog să duceţi salutul meu fratern Sanctităţii Sale Patriarhul Bartolomeu şi Sfântului Sinod, împreună cu mulţumirile mele vii pentru că a voit să trimită demni reprezentanţi să împărtăşească bucuria noastră. Rugaţi-vă pentru mine şi pentru slujirea mea.

"Pace vouă tuturor care sunteţi în Cristos!" (1Pt 5,14).

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.