"Efectul Francisc" şi printre religii

De Antonio Gaspari

Trei indicii sunt o dovadă, iar indiciile sunt mai multe decât trei pentru a afirma că apelurile papei Francisc pentru pace, dialog între religii şi progres al popoarelor exercită o anumită influenţă printre reprezentanţii celorlalte grupuri religioase, îndeosebi printre ortodocşi, evrei şi musulmani.

E suficient să ne gândim la sprijinul pe care premierul izraelian Benjamin Netanyahu l-a adresat creştinilor din Orientul Mijlociu şi nu numai, inspirat din cuvintele papei. Într-un video-mesaj, premierul izraelian a urat Crăciun fericit "creştinilor din Israel şi din toată lumea", amintind "moştenirea şi valorile comune" care unesc evreii şi creştinii şi care îi contrapun "extremismului" şi "urii" pe care ei "niciodată nu le vor accepta". Apoi a invitat să fie susţinuţi creştini "mai puţin norocoşi" din Orientul Mijlociu care "experimentează un moment dificil", marcat de "violenţe, persecuţie şi frică".

Pe aceeaşi linie, preşedintele izraelian Reuven Rivlin i-a întâlnit pe conducătorii religioşi ai comunităţilor creştine care trăiesc pe teritoriul izraelian, a denunţat persecuţiile şi i-a invitat pe creştini, pe musulmani şi pe evrei să lucreze împreună pentru pace şi dezvoltare. Rivlin a amintit şi că "din cauza credinţei lor sute de mii de persoane sunt exilate, convertite cu forţa, atacate şi ucise cu brutalitate" şi a exprimat dorinţa ca "noi, creştini, musulmani şi evrei, fii ai lui Abraham, împreună cu toţi cei care mărturisesc credinţe diferite, să putem vedea împlinirea viziunii profetului Isaia, conform căreia un popor nu va mai ridica sabia împotriva altui popor şi nu va mai fi război". "Fie ca anul 2015 să poată fi un an de prietenie şi colaborare. Să fie un an de înţelegere şi respect reciproc", a fost în sfârşit urarea lui Rivlin.

În ajutorul creştinilor persecutaţi în Irak a intervenit şi Iranul: parlamentarul creştin Yonatan Betkolia, reprezentant al comunităţilor asiriană şi caldee la parlamentul Republicii Islamice din Iran, a confirmat că mai multe camioane înmatriculate în Iran, încărcate cu ajutoare umanitare, sunt oprite la graniţa din Iran şi Irak, aşteptând să obţină permisiunea de intrare pentru a ajunge la comunităţile creştine victime ale epurării etnico-religioase din partea jihadiştilor statului islamic.

Înainte de Crăciun, arhiepiscopul Maroun Lahham, vicar patriarhal pentru Iordania al Patriarhiei Latine de Ierusalim, a relatat agenţiei Fides că l-a primit pe ambasadorul iranian în Iordania, Mojtaba Gerdowsjpour, care a exprimat tuturor creştinilor propriile felicitări cu ocazia festivităţilor de Crăciun şi a reafirmat angajarea Republicii Islamice Iran de a-i asista pe creştinii aflaţi în dificultate în Irak.

"Iranul a asumat în Orientul Mijlociu un rol crucial - a precizat arhiepiscopul Lahham -. Este în contact permanent cu Sfântul Scaun, cu care împărtăşeşte dialoguri foarte importante. Sperăm ca să aibă efecte pozitive contribuţia Iranului în căutarea de soluţii la crizele care chinuiesc populaţiile din Irak şi din Siria".

Un apel pentru a dezrădăcina fanatismul înlocuindu-l cu o "viziune mai iluminată despre lume" a fost lansat după aceea de preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, în cursul intervenţiei sale la deschiderea anului academic al Universităţii al-Azhar, centru teologic major al islamului sunnit.

Adresându-se studioşilor şi liderilor religioşi din Universitatea al-Azhar, conducătorul statului egiptean a subliniat că lumea islamică nu mai poate să fie percepută ca "izvor de nelinişte, pericol, moarte şi distrugere" pentru restul omenirii. Pentru aceasta, conducătorii religioşi trebuie să se angajeze să respingă "gândirea eronată" care conduce întreaga comunitate islamică "să se pună în duşmănie cu lumea întreagă".

În pofida propagandei ororii răspândite de extremişti, încep apoi să apară rezistenţe şi rebeliuni în cadrul aşa-numitului Califat. New York Times a prezentat istoria lui Usaid Barbo, sirian în vârstă de paisprezece ani, destinat să explodeze într-o moschee şiită din Bagdad, şi care în schimb s-a predat poliţiei irakiene spunând: "Nu vreau să mă arunc în aer". Recrutat într-o moschee din Manjbi, aproape de Alep, tânărul s-a oferit drept kamikaze pentru a avea posibilitatea de a fugi de dictatura califatului.

Cum să uităm apoi rezistenţa eroică a celor 150 de femei, dintre care unele însărcinate, care au refuzat să se căsătorească cu fundamentalişti. Teroriştii din Califat au ucis toate femeile care s-au opus căsătoriei. Conform informaţiilor furnizate de ministerul pentru drepturile umane din Bagdad, cea mai mare parte a femeilor masacrate ar fi de etnie yazidă.

În sfârşit, la puţine zile de la călătoria apostolică a papei Francisc în Sri Lanka şi în Filipine, conducătorul Consiliului filipinez al imamilor, Ebra M. Moxsir al-Haj, într-un program tv i-a îndemnat pe musulmani să urmeze sfaturile de pace ale papei, exprimând sprijin deplin pontificatului lui Francisc, mai ales eforturilor sale pentru pace şi pentru dialogul interreligios.

"Apelurile papei Francis pentru pacea şi binele omenirii trebuie să fie ascultate şi susţinute de toate fiinţele umane, fără distincţie de religie sau de crez", a declarat el, adăugând: "Dacă vrem să înfrângem terorismul, îi invit pe fraţii mei şi pe musulmani să asculte şi să înţeleagă cuvintele papei".

(După agenţia Zenit, 7 ianuarie 2015)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 33.