Rădăuţi: Celebrarea Zilei Mondiale a Vieţii Consacrate

Înscriindu-se în programul diecezei pentru "Ziua Mondială a Vieţii Consacrate în Dieceza de Iaşi", sâmbătă, 31 ianuarie 2015, în biserica parohială din Rădăuţi s-a celebrat o sfântă Liturghie de mulţumire lui Dumnezeu pentru jubileul de 400 de ani, de când fondatoarea ordinului Congregatio Jesu, Maria Ward, a avut viziunea "Sufletul drept". După sfânta Liturghie copiii de la Centrul Social de Zi "Maria Ward" şi cei de la Grădiniţa "Sfânta Maria" au prezentat principalele momente din viaţa Mariei Ward în cadrul unui mic spectacol. După masă, în sala Centrului Social "Maria Ward" a avut loc o întâlnire informală a persoanelor consacrate, care-şi desfăşoară activitatea în Bucovina, în cadrul unor congregaţii.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de către pr. Alois Fechet - vicar episcopal responsabil cu viaţa consacrată în Dieceza de Iaşi şi preşedintele Comisiei Diecezane pentru Viaţa Consacrată, pr. Daniel-Anton Lucaci, OFMConv - paroh şi rector al sanctuarului marian de la Cacica, pr. Iosif Răchiteanu - parohul comunităţii, pr. Mitică Balaci OFMConv - vicar parohial la Cacica, pr. Cristinel Farţadi, OFMConv, pr. Alin-Cătălin Butnaru - vicarul comunităţii noastre, pr. Iosif Doboş şi pr. Anton Bişoc. După Liturghie a urmat un mic spectacol realizat de copiii de la Centrul Social de Zi "Maria Ward" şi de la Grădiniţa "Sfânta Maria".

Pentru a înţelege viziunea "Sufletul drept", trebuie să vă prezentăm câteva date din viaţa fondatoarei acestui ordin.

Maria Ward s-a născut la 23 ianuarie 1585 în Yorkshire, în plină perioadă de persecuţii împotriva Bisericii Catolice. Familia Ward a îndurat persecuţia, întemniţarea şi multe alte represalii pentru credinţa catolică. La vârsta de 15 ani, Maria Ward a simţit chemarea pentru viaţa consacrată. Şase ani mai târziu ea părăseşte ţara natală şi intră la clarise în nordul Franţei. Acolo a fondat o mănăstire de clarise pentru englezoaice. Totuşi tânăra simţea că nu aceasta este adevărata ei misiune. După 11 ani de căutări, ea a aflat care este adevărata ei misiune: Fondarea unei congregaţii feminine, care să se conducă după constituţiile sfântului Ignaţiu de Loyola. Acum începe pentru ea drumul crucii. Regula Ordinului iezuit era prea nouă şi prea revoluţionară pentru femeile secolului XVII. O viaţă consacrată, fără clauzură, printre oameni şi pentru oameni, care să fie condusă de femei şi care să activeze în întreaga lume, era de neconceput pentru conducătorii bisericii din acele timpuri. Această misiune nu se potrivea imaginii pe care o avea femeia în acele timpuri. Femeia trebuia să stea departe de influenţele nefaste ale lumii, aflată, fie sub protecţia unui bărbat, fie închisă între zidurile unei mănăstiri.

In anul 1615 Maria Ward a făcut exerciţii spirituale şi preocuparea ei era cum să consolideze ceea ce începuse. Ea ştia că fundaţia ei mergea pe drumuri noi şi de aceea era convinsă că membrele trebuiau, în mod necesar, să aibă o formare specială. Ele trebuiau să fie înrădăcinate în chemare, să fie tari pentru orice apostolat, să fie capabile pentru toate operele pe care ar fi trebuit să le realizeze. Către sfârşitul exerciţiilor, Maria Ward a primit un răspuns. A văzut atitudinea spirituală pe care ar trebui s-o aibă cele care s-ar dedica misiunilor din Institutul ei. Imaginea pe care o văzuse ea în acele zile de har, era un tot. Ea a scos în relief cele trei virtuţi deosebite care i s-au părut mai evidente: libertatea, dreptatea şi sinceritatea.

În acest context Maria Ward pronunţă unele dintre cele mai frumoase cuvinte: Libertatea [...] constă în faptul că un asemenea suflet îndreaptă totul spre Dumnezeu. Dacă eşti drept în faţa lui Dumnezeu, El, îţi va orândui întreaga viaţă. Sinceritatea este strâns legată de dreptate. Dreptatea, sinceritatea şi adevărul sunt ca şi libertatea, deschise pentru întreaga realitate a omului şi a lumii create. Ele cuprind relaţia cu Dumnezeu, cu aproapele şi cu întreaga creaţie.

În tradiţia institutului această viziune a fost numita Sufletul drept. Totuşi Maria Ward nu a folosit niciodată această expresie; ea spune doar că sufletul pe care l-a văzut în spirit, i s-a părut mult mai frumos decât ar putea ea să exprime.

Scopul noii comunităţi era slujirea în credinţă, mai ales prin educarea fetelor, dar şi prin asistenţă spirituală şi ajutor în domeniul social şi caritativ. Maria Ward dorea ca femeia să-şi redobândească demnitatea. Considera că prin educaţie, femeia să fie conştientă de responsabilitatea ei în societate şi în Biserică. Şi femeile pot realiza lucruri mari - era convingerea Mariei Ward.

Pe meleagurile româneşti acest ordin este adus, în anul 1852, de către Barbu Ştirbei, domnul Ţării Româneşti. Domnitorul a cerut cu insistenţă ca surorile ordinului să întemeieze o şcoală de fete în Bucureşti, capitala ţării. Primele surori ale Mariei Ward sosesc la Bucureşti chiar în acel an. Iniţialului grup de călugăriţe i s-au alăturat mai multe fete din ţară, care au îmbrăţişat acest stil de viaţă, de slujire a oamenilor prin educaţie. Ele deschid şcoli la Bucureşti, Brăila, Craiova şi Turnu Severin. Timp de aproape un secol, până în 1948, şcolile au fost conduse neîntrerupt şi cu mare succes de călugăriţele ordinului, şcoala din Bucureşti fiind cel mai vechi liceu de fete din Principate. Din păcate, această muncă minunată a fost brusc şi dramatic încheiată. În august 1948, toate şcolile, institutele şi spitalele catolice din România au fost închise şi confiscate de către regimul comunist. De abia după căderea regimului comunist acest ordin îşi reîncepe activitatea în ţara noastră.

Filiala de la Rădăuţi a luat fiinţă în anul 1995, la cererea pr. Iosif Doboş, parohul de atunci al comunităţii noastre, sprijinit fiind de către pr. Alois Fechet, responsabil cu viaţa consacrată. Iniţial au deschis o grădiniţă, privată, cu program normal (Grădiniţa "Sfânta Maria"). Pe parcursul anilor, au constatat că este necesar şi un centru social pentru copiii defavorizaţi sau cu nevoi speciale. Sora Felicitas, responsabila centrului, spune că, aici, copiilor le sunt oferite: asistenţă în timpul efectuării temelor şi a sarcinilor şcolare, rechizite şi activităţi cultural-educative. De asemenea, li se asigură un supliment alimentar zilnic şi ocazional un pachet alimentar pentru familie, educaţie igienico-sanitară, asistenţă medicală şi suport financiar pentru achiziţionarea tratamentului medical, orientare profesională şi asistenţă socială acordată familiilor lor, programe cultural-educative şi activităţi de formare civică cu caracter ecologic. În situaţii punctuale se asigură logoterapie şi consiliere socială.

Încheiem această relatare cu un fragment din "Scrisoarea pastorală pentru Anul Vieţii Consacrate, 2014-2015" a episcopului nostru Petru Gherghel:

"Implorăm cu profundă credinţă, pentru toate persoanele consacrate, pentru toţi călugării şi călugăriţele noastre şi pentru toţi consacraţii laici, mijlocirea preacuratei Fecioare Maria, modelul tuturor celor dornici de a-l urma pe Cristos mai îndeaproape, a sfântului Iosif cel feciorelnic, inspiratorul tuturor celor ce vor să-l slujească pe Isus, precum şi a tuturor fondatorilor şi fondatoarelor, care se bucură astăzi de fericirea contemplării lui Dumnezeu, precum şi de dragostea şi fidelitatea care îi urmează".

Au consemnat sr. Flavia,
superioara filialei Congregatio Jesu din Rădăuţi,
şi Ioan Şmid

*

PS Pe site-ul www.centrulsocialmariaward.ro la secţiunea Arhiva foto/video se găsesc mai multe materiale video:

- înregistrarea integrală a sfintei Liturghii: http://youtu.be/YH0F_iVY4lo

- minisceneta prezentată de copii: http://youtu.be/TGFRme-xvj4

Aceleaşi înregistrări se găsesc şi pe situl parohiei rădăuţene: www.radauti.cnet.ro

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 31 ianuarie: Rădăuţi: Celebrarea Zilei Mondiale a Vieţii Consacrate

lecturi: 8.