Papa Francisc: Audienţă acordată participanţilor la Adunarea Plenară a Congregaţiei pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică (27 noiembrie 2014)

Iubiţi fraţi întru episcopat şi preoţie,
Iubiţi fraţi şi surori,

Cu bucurie mă întâlnesc astăzi cu voi şi cu aceia care prestaţi slujirea voastră în dicasterul pentru viaţa consacrată. Îndeosebi adresez bun venit cardinalilor şi episcopilor care au devenit recent membri şi îi mulţumesc cardinalului prefect pentru salutul pe care mi l-a adresat în numele tuturor: îi mulţumesc secretarului şi celor doi subsecretari pentru acest "logo" pe care l-am văzut ieri în Osservatore Romano, dar nu înţelegeam bine ce anume era; acum am înţeles!

Consider frumos şi semnificativ titlul pe care l-aţi ales pentru această sesiune: "Vin nou în burdufuri noi". În lumina acestui cuvânt evanghelic aţi reflectat asupra prezentului vieţii consacrate în Biserică, la cincizeci de ani de la constituţia Lumen gentium şi de la decretul Perfectae caritatis. După Conciliul al II-lea din Vatican, vântul Duhului a continuat să sufle cu putere, pe de o parte determinând Institutele să realizeze reînnoirea spirituală, carismatică şi instituţională pe care acelaşi Conciliu a cerut-o, pe de altă parte trezind în inima bărbaţilor şi femeilor modalităţi noi de răspuns la invitaţia lui Isus de a lăsa toate pentru a-şi dedica viaţa pentru urmarea lui şi pentru vestirea Evangheliei.

În porţiunea de vie a Domnului reprezentată de cei care au ales să-l imite pe Cristos mai îndeaproape prin practicarea sfaturilor evanghelice, noii struguri s-au copt şi vinul nou a fost stors. În aceste zile v-aţi propus să discerneţi calitatea şi producţia "vinului nou" care s-a produs în lunga perioadă a reînnoirii, şi în acelaşi timp să evaluaţi dacă burdufurile care-l conţin, reprezentate de formele instituţionale prezente astăzi în viaţa consacrată, sunt adecvate să conţină acest "vin nou" şi să favorizeze maturizarea sa deplină. Aşa cum am avut ocazia să amintesc alte dăţi, nu trebuie să ne fie frică să lăsăm "burdufurile vechi": adică să reînnoim acele obiceiuri şi acele structuri pe care, în viaţa Bisericii, deci şi în viaţa consacrată, le recunoaştem că nu mai răspund la ceea ce Dumnezeu ne cere astăzi pentru a face să înainteze Împărăţia sa în lume: structurile care ne dau ocrotire falsă şi care condiţionează dinamismul carităţii; obiceiurile care ne îndepărtează de turma la care suntem trimişi şi ne împiedică să ascultăm strigătul celor care aşteaptă Vestea Bună a lui Isus Cristos.

În timp ce nu vă ascundeţi zonele de slăbiciune care se pot întâlni astăzi în viaţa consacrată: de exemplu, rezistenţa unor sectoare faţă de schimbare, scăzuta forţă de atracţie, numărul de abandonuri care nu este irelevant - şi asta mă îngrijorează! Spune ceva cu privire la selectarea candidaţilor şi formarea candidaţilor; apoi există misterul fiecărei persoane, dar aceste două lucruri mai întâi trebuie să le evaluăm bine - fragilitatea anumitor itinerare formative, truda pentru îndatoririle instituţionale şi ministeriale în defavoarea vieţii spirituale, dificila integrare a diversităţilor culturale şi generaţionale, un echilibru problematic în exercitarea autorităţii şi în folosirea bunurilor - mă îngrijorează şi sărăcia! Eu fac publicitate familiei mele, dar sfântul Ignaţiu spunea că sărăcia este mama şi chiar zidul vieţii consacrate. Este mamă sărăcia, pentru că dă viaţă, şi zidul ocroteşte de mondenitate. Să ne gândim la aceste slăbiciuni. Voi vreţi să ascultaţi semnalele Duhului care deschide noi orizonturi şi împinge pe noi cărări, mereu repornind de la regula supremă a Evangheliei şi inspiraţi de curajul creativ al fondatorilor şi fondatoarelor voştri.

În misiunea angajantă care v-a reunit, cu scopul de a evalua vinul nou şi de a examina calitatea burdufurilor care trebuie să-l conţină, vă călăuzesc câteva criterii orientative: originalitatea evanghelică a alegerilor, fidelitatea carismatică, primatul slujirii, atenţia faţă de cei mai mici şi fragili, respectarea demnităţii fiecărei persoane.

Vă încurajez să continuaţi să lucraţi cu generozitate şi spirit întreprinzător în via Domnului, pentru a favoriza creşterea şi coacerea de struguri îmbelşugaţi, din care să se poată scoate acel vin generos care va putea să revigoreze viaţa Bisericii şi să îmbucure inima atâtor fraţi şi surori care au nevoie de îngrijirile voastre atente şi materne. Şi înlocuirea burdufurilor vechi cu cele noi, aşa cum aţi semnalat bine, nu are loc în mod automat, ci cere angajare şi abilitate, pentru a oferi spaţiul corespunzător să primească şi să facă să rodească noile daruri cu care Duhul continuă să înfrumuseţeze Biserica mireasa sa. Nu uitaţi să-i mulţumiţi Stăpânului viei care v-a chemat la această misiune exaltantă. Duceţi înainte drumul de reînnoire demarat şi în mare parte realizat în aceşti cincizeci de ani, examinând fiecare noutate la lumina Cuvântului lui Dumnezeu şi în ascultarea necesităţilor Bisericii şi ale lumii contemporane, şi folosind toate mijloacele pe care înţelepciunea Bisericii le pune la dispoziţie pentru a înainta pe drumul sfinţeniei voastre personale şi comunitare. Şi printre aceste mijloace cel mai important este rugăciunea, şi rugăciunea gratuită, rugăciunea de laudă şi de adoraţie. Noi consacraţii suntem consacraţi pentru a-l sluji pe Domnul şi a-i sluji pe alţii cu Cuvântul Domnului, nu-i aşa? Spuneţi noilor membri, vă rog, spuneţi că rugăciunea nu înseamnă a pierde timp, a-l adora pe Dumnezeu nu înseamnă a pierde timp. Dacă noi consacraţii nu ne oprim în fiecare zi în faţa lui Dumnezeu în gratuitatea rugăciunii, vinul va fi oţet!

Adunarea plenară a congregaţiei voastre se situează chiar în ajunul Anului Vieţii Consacrate. Să-l rugăm împreună pe Domnul pentru ca să ne ajute în acest an să punem "vin nou în burdufuri noi"! Şi în asta vreau să mulţumesc în mod special Congregaţiei, prefectului, secretarului, pentru efortul pe care l-au făcut pentru organizarea acestui an. Mulţumesc cu adevărat pentru că în reuniune veneau cu proiecte... şi mă gândeam: nu ştiu dacă vor reuşi... Şi într-adevăr, în cealaltă reuniune, proiectul avea formă, avea corp. Multe mulţumiri pentru efort! Vă mulţumesc pentru munca pe care o desfăşuraţi în aceste zile şi pentru slujirea pe care o prestaţi ca membri şi colaboratori ai Congregaţiei pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică. Fecioara Maria să vă însoţească şi să vă obţină o nouă ardoare de înviaţi şi sfânta îndrăzneală de a căuta noi drumuri. Duhul Sfânt să vă asiste şi să vă lumineze. Mulţumesc.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu