Papa Francisc: Angelus (1 noiembrie 2014)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Primele două zile din luna noiembrie constituie pentru noi toţi un moment intens de credinţă, de rugăciune şi de reflecţie despre "lucrurile de pe urmă" ale vieţii. De fapt, celebrându-i pe toţi sfinţii şi comemorându-i pe toţi credincioşii răposaţi, Biserica peregrină pe pământ trăieşte şi exprimă în liturgie legătura spirituală care o uneşte cu Biserica din cer. Astăzi îi aducem laudă lui Dumnezeu pentru ceata nenumărată a sfinţilor şi a sfintelor din toate timpurile: bărbaţi şi femei obişnuiţi, simplu, uneori "ultimii" pentru lume, dar "primii" pentru Dumnezeu. În acelaşi timp deja îi amintim pe răposaţii noştri dragi vizitând cimitirele: este motiv de mare mângâiere să ne gândim că ei sunt în compania Fecioarei Maria, a apostolilor, a martirilor şi a tuturor sfinţilor şi sfintelor din paradis!

Solemnitatea de astăzi ne ajută astfel să luăm în considerare un adevăr fundamental al credinţei creştine, pe care noi îl mărturisim în "Crez": împărtăşirea/comuniunea sfinţilor. Ce înseamnă asta: împărtăşirea/comuniunea sfinţilor? Este comuniunea care se naşte din credinţă şi îi uneşte pe toţi cei care îi aparţin lui Cristos în virtutea Botezului. Este vorba despre o unire spirituală - toţi suntem uniţi! - care nu este frântă de moarte, ci continuă în viaţa cealaltă. De fapt, există o legătură indestructibilă între noi cei vii din această lume şi cei care au trecut pragul morţii. Noi aici pe pământ, împreună cu cei care au intrat în veşnicie, formăm o singură şi mare familie. Se menţine această familiaritate.

Această minunată comuniune, această minunată unire comună între pământ şi cer se realizează în modul cel mai înalt şi intens în liturgie, şi mai ales în celebrarea Euharistiei, care exprimă şi realizează cea mai profundă unire între membrii Bisericii. De fapt, în Euharistie noi îl întâlnim pe Isus viu şi forţa sa, şi prin intermediul Lui intrăm în comuniune cu fraţii noştri în credinţă: cei care trăiesc cu noi aici pe pământ şi cei care ne-au precedat în viaţa cealaltă, viaţa fără de sfârşit. Această realitate ne umple de bucurie: este frumos să avem atâţia fraţi în credinţă care merg alături de noi, ne susţin cu ajutorul lor şi împreună cu noi parcurg acelaşi drum spre cer. Şi este mângâietor să ştim că există alţi fraţi care deja au ajuns la cer, ne aşteaptă şi se roagă pentru noi, pentru ca împreună să putem contempla în veci faţa glorioasă şi milostivă a Tatălui.

În marea adunare a sfinţilor Dumnezeu a voit să rezerve primul loc Mamei lui Isus. Maria este în centrul comuniunii sfinţilor, ca păstrătoare singulară a legăturii Bisericii universale cu Cristos, a legăturii familiei. Ea este mama, ea este Mama noastră, Mama noastră. Pentru cel care vrea să-l urmeze pe Isus pe calea Evangheliei, ea este călăuza sigură, pentru că este prima discipolă. Ea este mama grijulie şi atentă, căreia trebuie destăinuită orice dorinţă şi dificultate.

Să o rugăm împreună pe Regina tuturor sfinţilor pentru ca să ne ajute să răspundem cu generozitate şi fidelitate lui Dumnezeu, care ne cheamă să fim sfinţi aşa cum El este sfânt (cf. Lev 19,2; Mt 5,48).

________________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

Liturgia de astăzi vorbeşte despre gloria Ierusalimului din cer, Ierusalimul ceresc. Vă invit să ne rugăm pentru ca Cetatea Sfântă, îndrăgită de evrei, creştini şi musulmani, care în aceste zile a fost martori a mai multor tensiuni, să poată fi tot mai mult semn şi anticipare a păcii pe care Dumnezeu o doreşte pentru toată familia umană.

Astăzi la Vitoria (Spania), este proclamat fericit martirului Petru Asúa Mendía. Preot umil şi auster, a predicat Evanghelia cu sfinţenia vieţii, cateheză şi dedicarea faţă de cei săraci şi nevoiaşi. Arestat, torturat şi ucis pentru că a manifestat voinţa sa de a rămâne fidel Domnului şi Bisericii, reprezintă pentru noi toţi un minunat exemplu de tărie în credinţă şi de mărturie a carităţii.

Îi salut pe toţi pelerinii care provin din Italia şi din atâtea ţări. Îndeosebi îi salut pe participanţii la "Crosul sfinţilor" şi la "Marşul sfinţilor", promovate de Fundaţia "Don Bosco" în lume, respectiv de Asociaţia Familia Mica Biserică. Felicit aceste iniţiative care unesc sportul, mărturia creştină şi angajarea umanitară. În afară de asta, salut tinerii din Modena care au primit Mirul, cu părinţii şi cateheţii, precum şi voluntarii din oraşul Sciacca şi grupul sportiv din parohia Castegnato (Brescia).

Astăzi după-amiază voi merge la cimitirul Verano şi voi celebra Sfânta Liturghie pentru răposaţi. Vizitând cimitirul principal din Roma, mă unesc spiritual cu aceia care merg în aceste zile la mormintele răposaţilor lor în cimitirele din întreaga lume.

Tuturor vă doresc o frumoasă sărbătoare a sfinţilor, în bucuria de a face parte din marea familie a sfinţilor. Nu uitaţi, vă rog, să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 6.