La Bari un workshop

Giulgiul, noi cercetări cu privire la mecanismul de creare a imaginii

Andrea Dammacco

Va fi din nou expus lumii, la Torino desigur, de la 19 aprilie la 24 iunie 2015. Şaizeci şi şase de zile pentru a admira marele mister al Giulgiului, vălul sacru. Tocmai pe urma pasiunii reaprinse faţă de misterul Giulgiului, Bari a găzduit, în zilele trecute, un workshop de studioşi ai Giulgiului provenind din toată lumea. Experţii, profesorii, oamenii de ştiinţă, geologii, iconografii şi fizicienii au adus idei şi proiecte inovatoare cu privire la metoda ştiinţifică de cercetare şi analizare a ţesăturii lui Cristos. Evenimentul, cu titlul "Advances in the Turin Shroud investigation 2014", a fost organizat de Universitatea de Studii "Aldo Moro" şi de Politehnica din Bari graţie lui Francesco Lattarulo, profesor în departamentul de inginerie electrică şi de informatică şi studios al Giulgiului, şi lui Dario Petri, preşedinte al secţiunii Italia a IEEE (Institute of Electrical and Electronic Engineering, care grupează pe cei mai buni studioşi şi cercetători din toată lumea din sectorul ingineriei electrice şi electronice). Workshop-ul a încercat astfel să dea linii conducătoare mai eficace în frontul amplu al cercetării.

Giulgiul nu este numai un obiect, o piesă. Dovada dovedită a autenticităţii sale încă n-a existat, însă la evenimentul barez experţii au adus idei noi, teste în avangardă şi teorii care n-au mai fost formulate înainte. Cel care face un bilanţ al lucrărilor workshop-ului este organizatorul, Francesco Lattarulo: "Workshop-ul a fost, aşa cum de altfel ne aşteptam, o contribuţie ulterioară în studiile despre Giulgiu. Se dezvoltă tot mai mult linii de cercetare considerate, într-un fel, importante şi previzibile de o dezvoltare viitoare, faţă de altele care au fost lăsate deoparte. Nu putem da răspunsul definitiv la cele care sunt aşteptările simpliste ale celor mai mulţi, pentru că materia este foarte complicată şi puternic interdisciplinară. Chestiunea pune probleme destul de dificile din punct de vedere ştiinţific care deocamdată prezintă dificultăţi de interpretare. Ne place să credem că unele dintre aceste linii întreprinse sunt cele care pot conduce la o viziune avansată despre ceea ce poate să fie, de exemplu, mecanismul de formare a imaginii". Cele două zile de lucrări au demonstrat că există noi tehnici de analizare a Giulgiului. Problema se află în accesul la Sfântul Văl: "Ceea ce nu este posibil să se facă astăzi este o revizitare a metodelor de datare care sunt cele care ar putea să aibă un caracter predominant şi definitiv. Pentru că ar fi de folos să se aibă la dispoziţie noi campioni. Lucru dificil pentru că nu este posibil a avea acces cu uşurinţă la Giulgiu. Dar ne-am dat seama că Giulgiul nu este o piesă arheologică ce a fost îngropată timp de mii de ani, apoi dezgropată şi apoi datată. Giulgiul este un obiect care a convieţuit mereu cu istoria omenirii şi ca atare a suferit o întreagă serie de contaminări. Giulgiul este un lucru care trăieşte cu noi, de aceea este evident că trebuie gândit la metodici speciale dată fiind particularitatea la fel de specială a obiectului".

O istorie care nu s-a încheiat niciodată. Printre conferenţiarii de la workshop era şi pr. Domenico Repice, expert în iconografie şi preşedinte al asociaţiei "Prietenii romani ai Giulgiului": "La întâlnire au venit foarte multe propuneri de intervenţii din toată lumea. Au fost prezentate idei interesante şi proiecte interesante, ca de exemplu acela al lui Nello Balossino care a prezentat un proiect pe care speră să-l realizeze pentru o nouă campanie fotografică a Giulgiului cu sisteme moderne de scanare. Eu, împreună cu Emanuela Marinelli, pr. Andrea di Genua din dieceza de Napoli şi Ivan Polverari care este un iconograf din Roma, am prezentat o cercetare despre figura lui Iuda Tadeu încercând să găsim urmele literare şi iconografice ale Giulgiului bazându-ne pe evenimentul Mandylion, care pentru mulţi ar putea să fie Giulgiul. Astfel am văzut, prin texte apocrife şi nu numai, parcursul lui Iuda Tadeu". Şi pentru el bilanţul final este mai mult decât pozitiv şi duce la dezvoltări viitoare: "Vor fi alte ocazii de a continua aceste discursuri şi în vederea următoarei expuneri a Vălului Sacru. Chestiunea din punct de vedere ştiinţific este mereu deschisă tocmai pentru că nu există un contact direct cu Giulgiul". De fapt, Congresul este ca un preambul natural şi important al următoarei expuneri a Giulgiului din Torino care va atrage milioane de pelerini, vizitatori şi promotori din toată lumea. Aşadar, cercetarea ştiinţifică este corect să meargă înainte. În fond, însuşi Benedict al XVI-lea, pe când era încă prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, a fost cel care a spus: "Dacă omul nu se mai poate întreba raţional cu privire la lucrurile esenţiale ale vieţii sale, atunci el nu înalţă raţiunea, ci îi ia demnitatea. Nu există alternativă: ştiinţa şi religia trebuie să fie din nou împreună, fără a se dizolva una în cealaltă".

(După agenţia SIR, 8 septembrie 2014)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.