Interviu al pontifului acordat unui post de radio argentinian

De la evlavia populară latinoamericană la vocaţii, de la importanţa rugăciunii la necesitatea unei Biserici în mişcare. Sunt principalele teme tratate de papa Francisc în interviul telefonic acordat postului de radio argentinian, radio Virgen del Carmen, care transmite pe canalul 99.9 fm, prin iniţiativa comunităţilor parohiale Campo Gallo şi Huachana.

Contactându-se la 12.30 ora locală, când în Vatican era 17.30, Pontiful a răspuns la întrebările adresate lui de doi curas villeros pe care-i cunoaşte din timpurile în care era arhiepiscop de Buenos Aires: pr. Joanquín Giangreco şi pr. Juan Ignacio Li?bana. "Vă port în inimă", a început el, asigurând propria binecuvântare către cei doi preoţi, către enoriaşi şi către toţi locuitorii din zonă la două sute de kilometri de Santiago del Estero, capitala provinciei omonime, una dintre cele mai sărace din nordul ţării.

Invitat să vorbească despre evlavia populară, Francisc s-a declarat convins că ea are o amprentă în mod esenţial mariană. "Aşa cum noi toţi o iubim şi o cinstim pe mama noastră", a afirmat el, poporul este conştient că Maria din cer se preocupă de fiii săi. "Poporul nostru - a adăugat el - nu este orfan, are o mamă, şi unul dintre lucrurile cele mai frumoase este afectul unui fiu faţă de mamă". Pentru asta oamenii "se reunesc pentru a-l adora pe Dumnezeu şi pentru a o aminti pe mama sa. Acesta este nucleul evlaviei populare latinoamericane". Pentru că, a explicat el cu o imagine foarte eficace, aşa cum "un copil fără mamă are sufletul mutilat", tot aşa "un popor fără o mamă este un popor orfan, în singurătate, uscat, probabil fără idei şi fără acea duioşie pe care numai o mamă o poate da".

Însă Biserica trăieşte, în afară de evlavia credincioşilor, şi din rugăciune, din liturghie şi din euharistie. Oamenii care merg la biserică să se roage şi să primească împărtăşania, a amintit episcopul de Roma, îi susţin concret pe preoţi şi parohia. De aici mulţumirea Pontifului adresată credincioşilor, în special celor care se privează de vreun bun pentru a ajuta Biserica. De la Francisc un gând special adresat bătrânilor şi copiilor. "Câte bunice şi bunici se roagă pentru voi - a spus el celor doi preoţi - câţi copii se roagă pentru voi şi susţin munca voastră".

În interviu, retransmis de diferite media locale şi postat pe social networks, Papa a lărgit apoi discursul la întreaga Biserică, reafirmând că în interiorul ei "fiecare are un rol, o misiune de desfăşurat, o vocaţie". Important este, a clarificat el, ca toţi să se lase conduşi de imaginea pelerinului. Pentru că "Biserica este peregrină. Isus a întemeiat o Biserică în mişcare. Atunci când Biserica rămâne pe loc, încetează să fie Biserică şi devine o asociaţie civilă. Ea nu trebuie să înceteze să meargă, pentru că pe drum găseşte sensul a ceea ce Dumnezeu cere poporului său". Dimpotrivă, "atunci când o comunitate nu merge şi nu menţine o inimă peregrină pentru a-l adora pe Dumnezeu şi a-i ajuta pe proprii fraţi", devine "muribundă şi trebuie înviată în grabă". Aşadar unei Biserici care nu merge i se întâmplă ceea ce se petrece "cu apa stătută: se împuţeşte". De aici invitaţia de a fi comunitate deschisă şi dialogantă, care "lucrează pentru unitate" şi ştie să evite criticile distructive: "Vor exista mereu diferenţe între noi, vor fi ciocniri, dar trebuie vorbit despre asta şi trebuie vorbit cu Dumnezeu despre asta. Ceea ce dăunează mai mult comunităţii este critica distructivă. A bârfi mereu nu este creştinesc".

În sfârşit Papa a tratat tema vocaţiilor, cerând rugăciune "pentru ca Dumnezeu să trimită păstori". Şi tinerilor care simt chemarea lui Isus le-a adresat îndemnul să nu le fie frică şi să fie conştienţi de valoarea mesajului creştin pe care îl pot transmite răspunzând afirmativ. De fapt, "viaţa este făcută pentru a fi dată, nu pentru a fi păstrată". Numai "aşa devenim rodnici. Dacă Domnul îi cere cuiva să-şi dea viaţa în preoţie, să nu-i fie frică! Este nevoie să se parieze pe lucruri mari, nu pe cele mici". În timp ce aceluia care se simte chemat să formeze o familie Pontiful a cerut ca să se angajeze să dea viaţă "unei familii creştine mari, frumoase, cu mulţi copii care să transmită credinţa". Şi în momentul de rămas bun a concluzionat: "Dumnezeu ne-a făcut pentru a fi fericiţi şi ne însoţeşte". Chiar şi, a adăugat el, "în momentele dificile, de durere".

(După L'Osservatore Romano, 10 august 2014)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.