De Federico Cenci

Exortaţia apostolică Evangelii gaudium este "scrisă în lumina bucuriei pentru a redescoperi izvorul evanghelizării în lumea contemporană". Cu această expresie monseniorul Rino Fisichella, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări, rezumă conţinutul documentului pe care Papa Francisc îl oferă Bisericii. Impulsul de "a redescoperi acest izvor" va fi acceptat cu iniţiativa Proiectul pastoral din Evangelii gaudium, organizat chiar de Dicasterul prezidat de monseniorul Fisichella şi care se va ţine de la 18 la 20 septembrie în aula "Paul al VI-lea".

* * *

Excelenţă, cum s-a născut ideea de a propune o întâlnire de acest tip?

Mons. Fisichella: S-a născut din lectura lui Evangelii gaudium, despre care Papa a spus în mod explicit că este programul pontificatului său. Aşadar, întâlnirea din septembrie are obiectivul de a traduce acest text într-o autentică acţiune pastorală, care să permită diferitelor Biserici răspândite în lume să exprime o dublă realitate: o evanghelizare genuină şi bogăţia propriilor tradiţii ecleziale şi culturale prin metodologii şi experienţe proprii ale fiecărei comunităţi.

Care sunt principalele şi originalele stimulente conţinute în Evangelii gaudium faţă de cel care se ocupă de noua evanghelizare?

Mons. Fisichella: Aşa cum este în stilul său, Papa ne-a dăruit cu această exortaţie apostolică o bogăţie enormă de sugestii în aşa fel încât să facă să apară iniţiative. Noi am adunat elementele care sunt mai inerente pentru noua evanghelizare: în mod deosebit mă gândesc la exprimările unei "pastoraţii urbane", mă gândesc la temele despre evlavia populară, la chestiunile legate de familie. Dar nu putem uita referinţele continue ale Papei la vestirea kerigmatică, adică a restabili primatul vestirii lui Isus Cristos. Vestire care trebuie făcută cu conştiinţa a ceea ce este noul limbaj al mijloacelor de comunicare socială, prin opere pastorale vii, dinamice şi capabile să mărturisească iubire şi milostivire.

Denumirea comună a acestor elemente este atenţia pastorală faţă de cei săraci. Pentru aceasta vom începe întâlnirea noastră cu mărturia lui Jean Vanier, unul dintre cei mai mari profeţi ai prezenţei printre "cei din urmă" pentru a le transmite lor bucurie şi speranţă.

Cine sunt în mod deosebit destinatarii acestei iniţiative?

Mons. Fisichella: Toţi lucrătorii pastorali. La această întâlnire, la care au aderat deja peste o mie de persoane, am invitat de fapt episcopi, responsabili ai oficiilor comisiilor pastorale, preoţi, diaconi, cateheţi... Toţi cei care sunt implicaţi în drumul de evanghelizare.

Mai înainte aţi făcut referinţă la "noul limbaj al mijloacelor de comunicare". În epoca digitală, cât de important este a şti să se exploateze şi aceste instrumente?

Mons. Fisichella: Eu sunt puternic convins că nu mai putem gândi la aceste forme numai ca la nişte instrumente. Astăzi suntem în faţa unei provocări culturale, de aceea trebuie să abandonăm o mentalitate incapabilă să citească progresul care se află în comunicarea de astăzi. Aşa cum în trecut creştinismul s-a întâlnit cu cultura greacă, cu culturile din Africa, din Asia, ştiind să le perceapă trăsăturile pozitive şi să depăşească limitele lor în vederea bogăţiei Evangheliei, astăzi trebuie să primim aceeaşi provocare în faţa comunicării. Cu ea sunt corelate un nou limbaj, dar şi noi comportamente. Şi acest lucru îl vedem realizat în noile generaţii: este suficient să observăm copiii care vin la catehism pentru Prima Împărtăşanie pentru a înţelege cât s-a modificat comportamentul lor. Eu mă tem că suntem în mare întârziere în această perspectivă, iată pentru ce avem nevoie de o întâlnire genuină pentru a pătrunde în această nouă cultură, a percepe pozitivul şi a arăta limitele.

Întocmai, care sunt limitele şi cursele pe care le are această nouă cultură?

Mons. Fisichella: Cu privire la toate mă gândesc la o temă care pentru noi nu este deloc secundară, adică raportul dintre comunicarea via internet şi beneficiarii săi. Adesea, în mijlocul atâtor ştiri neverificate şi de toate tipurile, devine dificil să ştii să percepi adevărul. Aşadar este cerută şi o atenţie profundă cu privire la aceste teme.

Mai în general, care sunt cele mai mari piedici pe care societatea contemporană le pune în calea noii evanghelizări?

Mons. Fisichella: Obstacolul cel mai mare, legat tot de tema comunicării, este lipsa întâlnirii personale. Credinţa s-a transmis mereu pentru că două persoane s-au întâlnit şi s-au privit în ochi: astăzi devine tot mai greu, pentru că există tendinţa de a se închide în sfera privatului. Deci este opusul evanghelizării, care în schimb cere să mergem în afară noastră şi să participăm cu ceilalţi la experienţa bucuroasă a întâlnirii cu Isus. Aşadar o altă mare limită, în afară de cea semnificativă a raportului cu adevărul, este acest "circuit" tot mai privat care sărăceşte.

În cursul iniţiativei va fi şi o întâlnire cu Papa...

Mons. Fisichella: Papa va veni să "ne provoace" încă o dată să devenim complet lucrători bucuroşi ai evanghelizării şi pastoraţiei. Deci aşteptăm cu mare curiozitate dar şi speranţă această întâlnire şi ascultarea cuvintelor sale care, ca întotdeauna, vor ieşi din inimă şi vor lovi auditoriul dând entuziasm pentru a întreprinde un drum, cel al evanghelizării, care este foarte angajant şi cere deci un mare sprijin.

Aţi spus că acesta este numai prima dintr-o serie de întâlniri programate. Puteţi să ne daţi vreo anticipare?

Mons. Fisichella: În anul 2015, Dicasterul pentru Noua Evanghelizare este deja bogat în iniţiative. Cu Conferinţele Episcopale au fost organizate întâlniri despre tema catehezei, apoi organizăm o întâlnire cu toţi responsabilii sanctuarelor pentru a da temei evlaviei populare o faţă concretă de nouă evanghelizare. Apoi avem în program diferite iniţiative cu responsabilii comunicării şi ai pastoraţiei. În acest sens am vrea să extindem "Misiunea Metropolă" pe care am făcut-o în 2011 pentru a o transforma în iniţiativă mai generală pentru diferitele Biserici. Apoi vom repropune, pentru 13 şi 14 martie, experienţa "24 de ore pentru Domnul", care va fi o celebrare cu papa, dar şi deschiderea nocturnă a bisericilor pentru ca sacramentul reconcilierii să fie trăit ca un spaţiu de milostivire.

(După Zenit, 29 iulie 2014)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.