Discursul Sfântului Părinte Francisc adresat Cucerniciei sale Justin Welby, arhiepiscop de Canterbury, şi suitei

Luni, 16 iunie 2014

Cucernicia voastră,

Domnule cardinal Nichols,

Domnule cardinal Koch,

Iubiţi fraţi şi surori,

"Iată cât de bine şi frumos este ca fraţii să trăiască împreună!" (Ps 133,1). Încă o dată, Cucernicia Voastră, ne întâlnim ca tovarăşi de călătorie care îl urmează pe Domnul, colaboratori în via sa, pelerini pe drumul spre Împărăţia sa. Adresându-vă bun venit din inimă Dumneavoastră şi distinşilor membri din delegaţie, îl rog pe Domnul ca întâlnirea de astăzi să contribuie la întărirea legăturilor noastre de prietenie şi la întărirea angajării noastre pentru marea cauză a reconcilierii şi a comuniunii dintre cei care cred în Cristos.

Şi pe noi se pare că ne întreabă Domnul: "Despre ce vorbeaţi pe drum?" (Mc 9,33). Când Isus a pus această întrebare discipolilor săi, ei au rămas în tăcere pentru că au simţit ruşine, deoarece au discutat între ei care era cel mai mare. Şi noi ne simţim încurcaţi datorită distanţei care există între chemarea Domnului şi răspunsul nostru sărac. În faţa privirii sale milostive nu putem să ne prefacem că diviziunea noastră nu este un scandal, un obstacol în calea vestirii lumii a Evangheliei mântuirii. Vederea noastră este întunecată adesea de povara cauzată de istoria diviziunilor noastre şi voinţa noastră nu este întotdeauna liberă de acea ambiţie umană care uneori însoţeşte chiar şi dorinţa noastră de a vesti Evanghelia conform poruncii Domnului (cf. Mt 28,19).

Ţinta unităţii depline poate să pară un obiectiv îndepărtat, dar rămâne mereu ţinta spre care trebuie să orientăm fiecare pas al drumului ecumenic pe care-l parcurgem împreună. Găsesc încurajare în exortaţia din Decretul despre Ecumenism al Conciliului al II-lea din Vatican, care ne cheamă să ducem înainte relaţiile noastre şi colaborarea noastră fără a împiedica drumurile Providenţei şi fără a aduce prejudiciu viitoarelor impulsuri ale Duhului Sfânt (cf. Unitatis redintegratio, 24). Progresul nostru spre comuniunea deplină nu va fi pur şi simplu rezultatul acţiunilor noastre umane, ci darul liber al lui Dumnezeu. Duhul Sfânt ne dă forţa de a nu ne descuraja şi ne invită să ne încredem cu deplină încredere în acţiunea sa puternică.

Ca discipoli care se străduiesc să-l urmeze pe Domnul, ştim că credinţa a venit la noi prin mulţi martori. Suntem datori faţă de mari sfinţi, faţă de învăţători şi comunităţi care ne-au transmis credinţa în decursul secolelor şi care ne atestă rădăcinile noastre comune. Ieri, Solemnitatea Preasfintei Treimi, Cucernicia Voastră a celebrat vesperele în biserica "Sfântul Grigore la Celio", de unde Papa Grigore cel Mare l-a trimis pe călugărul Augustin şi pe însoţitorii săi ca să evanghelizeze popoarele din Anglia, dând origine unei istorii de credinţă şi sfinţenie de care aveau să beneficieze după aceea multe alte neamuri europene. Un drum glorios, a cărui urmă profundă rămâne în instituţii şi tradiţii ecleziale pe care le împărtăşim şi care constituie un fundament solid pentru fraternitatea noastră.

Pe aceste baze privim cu încredere la viitor. Comisia internaţională anglicană-catolică şi Comisia internaţională anglicană-catolică pentru unitate şi misiune constituie locuri deosebit de semnificative pentru a examina, în spirit constructiv, vechile şi noile provocări ale angajării ecumenice.

Când ne-am întâlnit pentru prima dat, Cucernicia Voastră, am vorbit despre preocupările comune şi despre durerea noastră în faţa relelor care chinuiesc familia umană. Îndeosebi, am exprimat aceeaşi oroare în faţa plăgii traficului de fiinţe umane şi a diferitelor forme de sclavie modernă. Mulţumesc Cucerniciei Voastre pentru angajarea pe care o demonstraţi în a vă opune acestei intolerabile crime împotriva demnităţii umane. În acest vast domeniu de acţiune, care se prezintă în toată urgenţa sa, au fost demarate semnificative activităţi de cooperare fie în domeniul ecumenic, fie cu autorităţi civile şi organizaţii internaţionale. Multe sunt iniţiativele caritative născute din comunităţile noastre şi conduse cu generozitate şi curaj în diferite părţi ale lumii. Mă gândesc îndeosebi la reţeaua de acţiune împotriva traficului de femei creată de numeroase institute călugăreşti feminine. Ne angajăm să perseverăm în lupta împotriva noilor forme de sclavie, având încredere că putem contribui să aducem alinare victimelor şi să contrastăm acest comerţ tragic. Ca discipoli trimişi să vindece lumea rănită, îi mulţumesc lui Dumnezeu care ne-a făcut capabili să facem front comun împotriva acestei plăgi foarte grave, cu perseverenţă şi determinare.

(Papa Francisc)

Don't forget the three "p" [Nu uitaţi de cei trei "p"]:

(Welby)

Three "p" [Trei de "p"]:

(Papa Francisc)

Prayer, peace and poverty. We must walk together [Rugăciune, pace şi sărăcie. Trebuie să mergem împreună].

(Welby)

We must walk together [Trebuie să mergem împreună].

Cucernicia Voastră, Vă mulţumesc iarăşi pentru vizita Dumneavoastră. Îl rog pe Domnul să binecuvânteze din belşug slujirea Dumneavoastră, susţinându-vă pe Dumneavoastră şi pe cei dragi în bucurie şi în pace. Amin.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.