Papa Francisc: Audienţa generală de miercuri, 11 iunie 2014

Darurile Duhului Sfânt: 6. Teama de Dumnezeu

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Darul temerii de Dumnezeu, despre care vorbim astăzi, încheie seria celor şapte daruri ale Duhului Sfânt. Nu înseamnă să ne fie frică de Dumnezeu: ştim bine că Dumnezeu este Tată şi că ne iubeşte şi vrea mântuirea noastră şi mereu iartă, mereu; de aceea nu există motiv de să ne fie frică de El! În schimb, teama de Dumnezeu este darul Duhului care ne aminteşte cât de mici suntem în faţa lui Dumnezeu şi a iubirii sale şi că binele nostru constă în a ne abandona cu umilinţă, cu respect şi încredere în mâinile sale. Aceasta este teama de Dumnezeu: abandonarea în bunătatea Tatălui nostru care ne iubeşte atât de mult.

1. Când Duhul Sfânt îşi stabileşte locuinţa în inima noastră, ne revarsă mângâiere şi pace şi ne face să ne simţim aşa cum suntem, adică mici, cu acea atitudine - atât de recomandată de Isus în Evanghelie - a celui care-şi pune toate preocupările sale şi aşteptările sale în Dumnezeu şi se simte învăluit şi susţinut de căldura sa şi de ocrotirea sa, exact ca un copil cu tăticul său! Asta face Duhul Sfânt în inimile noastre: ne face să ne simţim ca nişte copii în braţele tăticului nostru. Aşadar, în acest sens înţelegem bine că teama de Dumnezeu ajunge să asume în noi forma docilităţii, a recunoştinţei şi a laudei, umplând inima noastră de speranţă. De fapt, de atâtea ori nu reuşim să percepem planul lui Dumnezeu şi ne dăm seama că nu suntem capabili să ne asigurăm noi înşine fericirea şi viaţa veşnică. Însă tocmai în experienţa limitelor noastre şi a sărăciei noastre Duhul ne întăreşte şi ne face să percepem că singurul lucru important este să ne lăsăm conduşi de Isus în braţele Tatălui său.

2. Iată pentru ce avem atâta nevoie de acest dar al Duhului Sfânt. Teama de Dumnezeu ne face să conştientizăm că totul vine din har şi că adevărata noastră forţă se află numai în urmarea Domnului Isus şi în a lăsa ca Tatăl să poată revărsa asupra noastră bunătatea sa şi milostivirea sa. A deschide inima, pentru ca bunătatea şi milostivirea lui Dumnezeu să vină la noi. Asta face Duhul Sfânt cu darul temerii de Dumnezeu: deschide inimile. Inimă deschisă pentru ca iertarea, milostivirea, bunătatea, drăgălăşenia Tatălui să vină la noi, pentru că noi suntem fii infinit iubiţi.

3. Când suntem pătrunşi de teama de Dumnezeu, atunci suntem determinaţi să-l urmăm pe Domnul cu umilinţă, docilitate şi ascultare. Însă asta nu cu atitudine resemnată, pasivă, chiar plângăcioasă, ci cu uimirea şi bucuria unui fiu care se recunoaşte slujit şi iubit de Tatăl. Deci teama de Dumnezeu nu face din noi nişte creştini timizi, resemnaţi, ci generează în noi curaj şi forţă! Este un dar care face din noi creştini convinşi, entuziaşti, care nu rămân supuşi Domnului din frică, ci pentru că sunt emoţionaţi şi cuceriţi de iubirea sa! A fi cuceriţi de iubirea lui Dumnezeu! Şi acesta este un lucru frumos. A ne lăsa cuceriţi de această iubire de tată, care ne iubeşte mult, ne iubeşte cu toată inima sa.

Dar să fim atenţi, pentru că darul lui Dumnezeu, darul temerii de Dumnezeu este şi o "alarmă" în faţa persistenţei în păcat. Când o persoană trăieşte în rău, când blestemă împotriva lui Dumnezeu, când îi exploatează pe ceilalţi, când îi tiranizează, când trăieşte numai pentru bani, pentru vanitate sau putere sau orgoliu, atunci sfânta teamă de Dumnezeu ne pune în alertă: atenţie! Cu toată această putere, cu toţi aceşti bani, cu tot orgoliul tău, cu toată vanitatea ta, nu vei fi fericit. Nimeni nu poate duce cu sine în lumea cealaltă nici banii, nici puterea, nici vanitatea, nici orgoliul. Nimic! Putem duce doar iubirea pe care Dumnezeu Tatăl ne-o dă, mângâierile lui Dumnezeu, acceptate şi primite de noi cu iubire. Şi putem duce ceea ce am făcut pentru ceilalţi. Atenţie să nu ne punem speranţa în bani, în orgoliu, în putere, în vanitate, pentru că toate acestea nu ne pot promite nimic bun! Mă gândesc de exemplul la persoanele care au responsabilitate asupra altora şi se lasă corupte; voi credeţi că o persoană coruptă va fi fericită în lumea cealaltă? Nu, tot rodul corupţiei sale a corupt inima sa şi va fi greu să meargă la Domnul. Mă gândesc la cei care trăiesc din traficul de persoane şi din munca sclavă; voi credeţi că aceşti oameni care fac trafic de persoane, care exploatează persoanele cu munca sclavă au în inimă iubirea lui Dumnezeu? Nu, n-au teama de Dumnezeu şi nu sunt fericiţi. Nu sunt fericiţi. Mă gândesc la cei care fabrică arme pentru a alimenta războaiele; dar gândiţi-vă ce meserie este aceasta. Eu sunt sigur că dacă acum pun întrebarea: câţi dintre voi sunteţi fabricanţi de arme? Niciunul, niciunul. Aceşti fabricanţi de arme nu vin ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu! Aceştia fabrică moartea, sunt negustori de moarte şi fac negustorie de moarte. Fie ca teama de Dumnezeu să-i facă să înţeleagă că într-o zi totul se termină şi că vor trebui să dea cont lui Dumnezeu.

Dragi prieteni, Psalmul 34 ne face să ne rugăm astfel: "Acest sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat şi l-a scăpat din toate necazurile sale. Îngerul Domnului veghează lângă cei ce se tem de el şi-i scapă din primejdie" (v. 7.8). Să-i cerem Domnului harul de a uni glasul nostru cu cel al săracilor pentru a primi darul temerii de Dumnezeu şi a ne putea recunoaşte, împreună cu ei, îmbrăcaţi de milostivirea şi de iubirea lui Dumnezeu, care este Tatăl nostru, tăticul nostru. Aşa să fie.

* * *

APEL

Mâine, 12 iunie, se celebrează Ziua Mondială împotriva exploatării muncii minorilor. Zeci de milioane de copii, aţi auzit bine? Zeci de milioane de copii sunt constrânşi să lucreze în condiţii degradante, expuşi la forme de sclavie şi de exploatare, precum şi la abuzuri, maltratări şi discriminări.

Doresc cu putere ca să poată extinde Comunitatea internaţională protecţia socială a minorilor pentru a elimina această plagă a exploatării copiilor. Să reînnoim cu toţii angajarea noastră, îndeosebi familiile, pentru a garanta fiecărui copil salvgardarea demnităţii sale şi posibilitatea unei creşteri sănătoase. O copilărie senină permite copiilor să privească la viaţă şi la viitor cu încredere. Vă invită pe toţi s-o rugăm pe Sfânta Fecioară Maria care l-a avut pe Pruncul Isus în braţe, pentru aceşti copii care sunt exploataţi cu munca şi chiar cu abuzurile. Bucură-te Marie...

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 16.