Apel la rugăciune pentru sfinţirea păstorilor noştri

Vineri, 27 iunie 2014, în sărbătoarea Preasfintei Inimi a lui Isus, Biserica aminteşte tuturor credincioşilor că este a LXVIII-a Zi Mondială de Rugăciune pentru Sfinţirea Preoţilor.

Îţi cer, Isuse al meu, să nu uiţi preoţii din lumea întreagă, pentru care eu vreau să trăiesc şi să mă ofer ca victimă de ispăşire. Luminează-i cu splendoarea ta, pentru ca să înţeleagă şi să experimenteze nulitatea realităţilor omeneşti. Dă, Isuse al meu, voinţei lor puterea şi constanţa de care au nevoie pentru a nu dori nimic în afară de Tine (Cf. Jurnal, Joia Sfântă a anului 1942).

Aşa scria în jurnalul său fericita Maica Speranţa a lui Isus. Este un vot pe care bunul Isus îl cere sorei Speranţa încă din anul 1927 (Cf. Jurnal). Însă lucrurile nu se opresc aici; această soră care a fost declarată fericită, la 31 mai 2014, la Collevalenza (Italia), îi îndemna pe toţi cei care ajung să cunoască mesajul Iubirii Milostive la a profesa acest vot. Sigur că nu trebuie făcut la întâmplare, ci după o serioasă pregătire. Maturitatea de care trebuie să dea dovadă cel care doreşte să se ofere Domnului ca jertfă de ispăşire pentru alţii se poate observa prin aceea că: nu se lamentează niciodată de nimic, nu dintr-un fals eroism, ci fiind conştient că totul, absolut totul vine din mâna lui Dumnezeu şi că nimic nu este întâmplător pe acest pământ.

Fericita Maica Speranţa a înţeles valoarea suferinţei, a sacrificiului în ispăşirea greşelilor celorlalţi. În scrierile sale ea aminteşte că vocaţia fiecăruia dintre noi, ne este dată pentru mântuirea lumii, Isus nu aşteaptă de la noi penitenţă ci iubire; nu am fost creaţi pentru a suferi, ci pentru a iubi şi iubind putem îmbrăţişa şi suferinţa: când iubirea e puternică, ai impresia că e ca un foc care arde şi dogorăşte totul... şi se experimentează acea fascinaţie în durere astfel încât ajungi să o doreşti, să o visezi până acolo că nu mai poţi trăi fără cruce.

E o temă despre care este mai greu să vorbeşti în zilele noastre, totuşi este o caracteristică a vieţii Fericitei Maici Speranţa, pe care la rândul ei o propune tuturor. A se oferi ca victimă e o atitudine generală care ar trebui să caracterizeze întreaga viaţă a unei persoane, un fel de plan pe viaţă. Toţi cei care au cunoscut spiritualitatea Iubirii Milostive, ar trebui să aibă această dorinţă de ispăşire a păcatelor fraţilor şi surorilor, de pe întreaga faţă a pământului.

Din cer, toţi cei care şi-au trăit vocaţia în plinătatea ei vor să ne dea o mână de ajutor în a face şi noi acelaşi lucru. Poate că ne sperie cuvântul sfinţenie...; bine! Hai să folosim un altul! Să încercăm zi de zi, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu deplină încredere în acţiunea Duhului Sfânt asupra noastră, prin mijlocirea preasfintei inimi a lui Isus, a preasfintei Fecioare Maria şi a tuturor sfinţilor să fim mai buni. Este greu, foarte greu în unele momente, dar bunul Isus nu ne lasă niciodată singuri.

Curaj! Rămânem uniţi în rugăciune. Aceasta trece toate obstacolele, barierele şi dificultăţile sunt acceptate cu seninătate şi chiar cu bucuria că am contribuit şi noi la planul de mântuire înfăptuit de Dumnezeu.

Sr. Maria Gabor a lui Isus O. V.

lecturi: 20.