Anul pastoral
2023‑2024

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 VIAȚA DIECEZEI 

Vatican: Angelus (23 martie 2014)

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Evanghelia de astăzi ne prezintă întâlnirea lui Isus cu femeia samariteană, care a avut loc la Sihar, la o veche fântână unde femeia mergea în fiecare zi pentru a lua apă. În acea zi, l-a găsit acolo pe Isus, așezat, "obosit de călătorie" (In 4,6). El imediat îi spune: "Dă-mi să beau" (v. 7). În felul acesta depășește barierele de ostilitate care existau între iudei și samariteni și strică schemele de prejudecată față de femei. Simpla cerere a lui Isus este începutul unui dialog deschis, prin care El, cu mare delicatețe, intră în lumea interioară a unei persoane căreia, conform schemelor sociale, n-ar fi trebuit nici măcar să-i adreseze cuvântul. Însă Isus o face! Lui Isus nu-i este frică. Isus când vede o persoană merge înainte, pentru că iubește. Ne iubește pe toți. Nu se oprește niciodată în fața unei persoane din prejudecăți. Isus o pune în fața situației sale, nu judecând-o ci făcând-o să se simtă luată în considerare, recunoscută și trezind astfel în ea dorința de a merge dincolo de routine zilnică.

Setea lui Isus nu era atât sete de apă, ci de a întâlni un suflet uscat. Isus avea nevoie s-o întâlnească pe samariteană pentru a-i deschide inima: îi cere de băut pentru a scoate în evidență setea care era în ea însăși. Femeia rămâne atinsă de această întâlnire: îi adresează lui Isus acele întrebări profunde pe care toți le avem în noi, dar pe care adesea le ignorăm. Și noi avem atâtea întrebări de pus, dar nu găsim curajul de a i le adresa lui Isus! Postul Mare, iubiți frați și surori, este timpul oportun pentru a ne privi înăuntru, pentru a face să iasă la iveală necesitățile noastre spirituale cele mai adevărate și a cere ajutorul Domnului în rugăciune. Exemplul samaritenei ne invită să ne exprimăm astfel: "Isuse, dă-mi apa aceea care mă adapă în veci".

Evanghelia spune că discipolii au rămas uimiți că Învățătorul lor vorbea cu femeia aceea. Însă Domnul este mai mare decât prejudecățile, pentru aceasta nu i-a fost frică să stea cu samariteana: milostivirea este mai mare decât prejudecata. Acest lucru trebuie să-l învățăm bine! Milostivirea este mai mare decât prejudecata și Isus este atât de milostiv, atât de milostiv! Rezultatul acelei întâlniri la fântână a fost că femeia a fost transformată: "a lăsat urciorul" (v. 28), cu care venea ca să ia apă, și a alergat în cetate ca să povestească experiența sa extraordinară. "Am găsit un om care mi-a spus tot ce am făcut. Oare să fie el Mesia?". Era entuziastă. A mers să ia apă de la fântână și a găsit o altă apă, apa vie a milostivirii care țâșnește pentru viața veșnică. A găsit apa pe care o căuta din totdeauna! Aleargă în sat, acel sat care o judeca, o condamna și o refuza, și vestește că l-a întâlnit pe Mesia: unul care i-a schimbat viața. Pentru că orice întâlnire cu Isus ne schimbă viața, mereu. Este un pas înainte, un pas mai aproape de Dumnezeu. Și astfel orice întâlnire cu Isus ne schimbă viața. Mereu, mereu este așa.

În această Evanghelie găsim și noi stimulentul de "a lăsa urciorul nostru", simbol a tot ceea ce aparent este important, dar care-și pierde valoarea în fața "iubirii lui Dumnezeu". Toți avem unul, sau mai mult de unul! Eu vă întreb pe voi și mă întreb pe mine: "Care este urciorul tău interior, acela care te apasă, acela care te îndepărtează de Dumneze?". Să-l lăsăm un pic deoparte și cu inima să ascultăm glasul lui Isus care ne oferă o altă apă, o altă apă care ne apropie de Domnul. Suntem chemați să redescoperim importanța și sensul vieții noastre creștine, începută la Botez și, ca samariteana, să mărturisim fraților noștri. Ce anume? Bucuria! Să mărturisim bucuria întâlnirii cu Isus, pentru că am spus că orice întâlnire cu Isus ne schimbă viața și orice întâlnire cu Isus ne umple și de bucurie, acea bucurie care vine dinăuntru. Și așa este Domnul. Și a povesti câte lucruri minunate știe să facă Domnul în inima noastră, când noi avem curajul de a lăsa deoparte urciorul nostru.

_______________

După Angelus

Iubiți frați și surori,

Acum să ne amintim de cele două fraze: orice întâlnire cu Isus ne schimbă viața și orice întâlnire cu Isus ne umple de bucurie. Spunem asta împreună? Orice întâlnire cu Isus ne schimbă viața; orice întâlnire cu Isus ne umple de bucurie. Este așa.

Mâine este Ziua Mondială a Tuberculozei: să ne rugăm pentru toate persoanele lovite de această boală și pentru cei care în diferite moduri le susțin.

Vinerea și sâmbăta viitoare vom trăi un moment penitențial special, numit "24 de ore pentru Domnul". Va începe cu celebrarea din Bazilica "Sfântul Petru", vineri după-amiază, apoi seara și noaptea câteva biserici din centrul Romei vor fi deschise pentru rugăciune și spovezi. Va fi - putem s-o numim așa - va fi sărbătoarea iertării, care va avea loc și în multe dieceze și parohii din lume. Iertarea pe care ne-o dă Domnul trebuie sărbătorită, așa cum a făcut tatăl din parabola fiului risipitor, care atunci când fiul s-a întors acasă a făcut sărbătoare, uitând de toate păcatele sale. Va fi sărbătoarea iertării.

Și acum vă salut pe toți din inimă, credincioși din Roma și pelerini din atâtea țări, îndeosebi pe cei din Zagreb și Zadara din Croația, și din Bocholt din Germania; școala "Capitanio" din Seto-Shi, în Japonia; pe studenții din Illinois (Statele Unite ale Americii) și pe cei din Ferrol (Spania).

Un salut deosebit adresez maratoniștilor și organizatorilor acestui frumos eveniment sportiv din orașul nostru.

Salut comunitatea de la Colegiul Pontifical Germanic-Ungaric, pe responsabilii naționali ai FUCI, pe cateheții veniți pentru cursul despre "Arta vizuală și cateheza", și pe participanții la întâlnirea intitulată "În cel zămislit fața lui Isus".

Un gând se îndreaptă spre grupurile de credincioși din Altamura, Matera, Treviglio, Firenze, Salerno, Veneția, Santa Severina și Verdellino; spre tinerii din Cembra și Lavis, și spre cei din Conversano; spre copiii din Vallemare (Pescara); spre scoutiștii din Castel San Pietro; spre studenții din Cagliari și din Gioia Tauro; spre grupul de adolescenți din Milano.

În sfârșit salut Centrul de Serviciu pentru Voluntariat din Sardinia; cercul ACLI din Masate, Asociația Familia Murialdo din Napoli; Poliția Municipală din Orvieto.

Vouă tuturor vă urez o duminică frumoasă și poftă bună. La revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătrașcu


 

lecturi: 39.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat