De la consiliul celor opt

Reforma papei? "Proximitate, îngrijire şi păzire"

De Vincenzo Corrado

"Un bilanţ desigur pozitiv" al primelor trei sesiuni de lucru ale Consiliului de cardinali, în timp ce lucrul continuă "cu repeziciune, dar nu cu grabă, datorită seriozităţii chestiunii". La încheierea celei de-a treia reuniuni (17-19 februarie 2014), l-am întâlnit pe Monseniorul Marcello Semeraro, secretar al Consiliului cardinalilor. În colocviu, episcopul vorbeşte despre toate temele pe tapet: de la obiectivele consiliului la reforma Curiei, de la chestionarul sinodului la aşteptările create, de la munca viitoare la primul an de pontificat al lui Francisc...

• Care este bilanţul acestor prime trei întâlniri?

"Bilanţul este desigur pozitiv. Activitatea Consiliului cardinalilor se desfăşoară pe cei doi versanţi pentru care a fost instituit: viaţa Bisericii şi reforma Curiei Romane. Cât priveşte primul, este cunoscut că ei, cardinalii, au formulat deja câteva propuneri papei, ca acelea referitoare la următoarea Adunare a Sinodului episcopilor şi la instituirea unei comisii pentru protecţia copiilor şi atenţia pastorală faţă de victimele abuzurilor. Cât priveşte curia, cei opt analizează progresiv contribuţiile derivate dintr-o vastă consultare făcută la timpul său fie printre conducătorii de dicasterii, fie printre episcopatele din zonele geografice de referinţă ale fiecărui cardinal membru al consiliului".

• Există cuvinte-cheie pentru a fotografia munca din aceste luni?

"Instituirea celor opt a lărgit desigur pentru papa spaţiile «sfătuirii», adăugând la cele existente deja un organism foarte agil, reprezentativ al Colegiului Cardinalilor, dar şi al episcopatului în marile zone mondiale. Cred că, în această privinţă, sinodalitate este un cuvânt cheie pentru a indica metoda de lucru şi că termenul pastoralitate indică suficient de clar intenţia şi scopul".

• În actul pontifical, cu care este instituit consiliul, papa îi precizează şi finalităţile: "Să-l ajute pe Sfântul Părinte în conducerea Bisericii Universale" şi "să studieze un proiect de revizuire a constituţiei apostolice Pastor bonus despre Curia Romană". Ne puteţi clarifica termenii? A ajuta subînţelege incapacitate?

"Virtutea cea mai necesară pentru cel care conduce este, conform sfântului Toma, prudenţa, care în perspectiva unei virtuţi «politice» este orânduită spre binele comun. Printre categoriile care-i formează semnificaţia există şi umilinţa care induce la a cere sfat de la alţii. Aşadar, nicidecum incapacitate. Alegerea papei este mai degrabă exercitare a unei virtuţi cardinale. Necesară în cel care este pus la conducerea unei comunităţi".

• Mult interes în opinia publică a trezit chestionarul răspândit pe rază largă pentru următorul Sinod despre familie. O formă de consultare nouă, care a avut consensuri enorme, dar şi critici. Nu există riscul de a fi creat o aşteptare a oamenilor cu privire la puncte delicate, cum ar fi împărtăşania dată divorţaţilor, care după aceea nu va putea să fie satisfăcută?

"Chestionarul a fost şi pentru Bisericile noastre din Italia o ocazie importantă pentru un discernământ aprofundat cu privire la situaţia familiei şi a pastoraţiei familiei. El a fost primit cu mult interes şi chiar cu mare bucurie datorită stilului de ascultare pe care-l comportă. Eventuale evidenţieri trebuie să se atribuie dorinţei de a vedea lărgită această posibilitate de ascultare. Cât priveşte aşteptările, cele ale unui creştin nu vor putea decât să fie ale unei cunoaşteri tot mai aprofundate a voinţei Domnului: lucru care are loc mereu atunci când există climatul spiritual corect, o studiere atentă şi competentă şi angajarea de a sta în comuniunea eclezială. Acestea sunt în mod substanţial căile care, conform Dei Verbum 8, conduc Biserica spre plinătatea adevărului".

• Cu privire la reforma curiei. La ce punct s-a ajuns? Ce timpuri sunt prevăzute?

"Reforma curiei este a doua dintre finalităţile stabilite de papa în constituirea Colegiului. După o privire generală, atenţia lor s-a îndreptat înainte de toate spre fiecare congregaţie care, aşa cum se ştie, sunt nouă. Cu privire la fiecare dintre ele, pe baza unui raport introductiv, cardinalii au exprimat propriile consideraţii căutând mereu o convergenţă în vederea propunerilor care trebuie prezentate papei pentru ca ele să corespundă mai bine exigenţele schimbate şi reînnoite cerute de viaţa Bisericii în lumea întreagă. Munca este angajantă şi intensă; cardinalii acţionează cu rapiditate, dar nu cu grabă, datorită seriozităţii chestiunii. Totuşi, este cunoscut deja calendarul de lucru, care prevede deja alte două sesiuni în aprilie şi în iulie. Un ritm, după cum se vede, foarte cadenţat".

• Peste câteva zile este prima aniversare a alegerii papei Francisc. Ce s-a schimbat pentru Biserică din acea zi de 13 martie 2013?

"Succesiunea unui nou papă, pentru cel care - aşa cum ar spune sfântul Ignaţiu - are acel sentire cum Ecclesia corect, este mereu un mesaj al lui Dumnezeu şi, de asemenea, o interpelare adresată Bisericii. Încă de la prima sa apariţie, în papa Francisc s-a perceput intensitatea unui mesaj spiritual prin care atâţia oameni - nu numai catolicii - îl recunosc ca un conducător moral autentic. El n-a început cu propunerea unui program, nici măcar de «reformă» - acesta, eventual, astăzi se recunoaşte în Evangelii gaudium, care este stimulentul energic la o ieşire misionară, pentru că bucuria Evangheliei nu poate să fie reţinută - ci prin indicarea unui stil, care reînnoieşte pentru om vechea istorie a samariteanului: apropiere, îngrijire şi păzire. El, cel mai mult, locuieşte în acest stil".

(După agenţia SIR, luni, 24 februarie 2014)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.