Iaşi: Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor - a cincea zi

Împreună... am fost aleşi pentru a trăi în comuniune este tema propusă pentru celebrarea din a cincea zi din cadrul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor. În Iaşi, celebrarea a avut loc în capela Fraţilor Şcolilor Creştine, miercuri, 22 ianuarie 2013. La ora de rugăciune au fost prezenţi numeroşi credincioşi, persoane consacrate şi membrii comunităţii De la Salle din Iaşi. Părintele Emil Dumea, decan al facultăţii de teologie romano-catolică din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", a prezidat această celebrare fiind înconjurat la altar de unii preoţi din parohiile şi instituţiile din Iaşi.

Fratele Juan Barrera, superiorul mănăstirii "La Salle" din Iaşi, a adus salutul de bun venit tuturor celor prezenţi la această celebrare. A invitat pe toţi cei prezenţi ca uniţi în Duhul Sfânt, care este prezent în toate confesiunile lumii creştine, să se roage fierbinte pentru ca visul lui Isus - "Ca toţi să fie una" - să se împlinească cât mai curând.

În cadrul celebrării penitenţiale toţi cei prezenţi i-au cerut iertare lui Dumnezeu pentru mândria de care nu de puţine ori dăm dovadă, pentru că de multe ori suntem prea timizi sau prea centraţi în noi înşine şi uităm să dăruim darurile primite de la el şi celor din jurul nostru, pentru lipsa noastră de entuziasm şi pentru că acceptăm prea uşor diviziunile existente între noi. În acelaşi timp fiecare i-a cerut lui Dumnezeu harul de a ne face mai conştienţi de greşelile noastre, de lenea noastră, de păcatele noastre.

Prima lectură, luată din cartea profetului Isaia, ne-a reamintit tuturor că Dumnezeu este mereu prezent alături de noi şi că teama noastră provine doar din neîncrederea în el. Noi suntem gloria lui Dumnezeu, suntem preţioşi în ochii lui iar el ne iubeşte pe fiecare în parte. "Pentru că eşti preţios în ochii mei, vrednic de cinste şi eu pe tine te iubesc: dau oameni în locul tău şi popoare în locul sufletului tău. Nu te teme, căci eu sunt cu tine" (Is 43, 4-5).

Psalmul responsorial a umplut inimile tuturor celor prezenţi de speranţă şi ne-a arătat cât de bine şi cât de plăcut este ca fraţii să locuiască împreună.

Cea de-a doua lectură luată din prima scrisoare a sfântului apostol Ioan, i-a îndemnat pe toţi cei prezenţi să nu rătăcească în întuneric ci să umble în lumina lui Cristos, căci doar aşa va exista comuniune deplină cu el şi cu aproapele.

Fragmentul evanghelic propus pentru această celebrare a fost luată din evanghelistul Ioan, care ni-l prezintă pe Isus ca prieten al nostru. "Voi sunteţi prietenii mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc"(In 15,14).

Porunca lui Isus este una singură: "Să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum v-am iubit şi eu pe voi". Noi trebuie să îndeplinim această poruncă pentru ca prietenia noastră cu Isus să aducă roade astfel încât: "Tatăl să vă dea tot ceea ce veţi cere în numele meu" (In 15,16).

Omilia din cadrul acestei celebrări a fost rostită de părintele Iosif Dorcu, decan şi paroh de Iaşi, care şi-a început cuvântarea cu o pildă. Într-un sat de munte erau puţini copii, care pentru a ajunge la şcoală trebuiau să treacă printr-o pădure. La un moment dat nişte răufăcători au pus o sârmă, care era greu de observat, între doi copaci din acea pădure, astfel încât toţi copiii care treceau pe acolo nu vedeau sârma, se împiedicau şi cădeau. Părinţii îngrijoraţi că acasă copiii le ajungeau cu diferite răni, au început să aducă doctori, să construiască spitale, să aducă pază, să cumpere medicamente, dar nimănui nu i-a trecut prin minte să taie sârma cu pricina.

Aplicând această pildă la situaţia Bisericii, părintele a spus că în istoria noastră bimilenară cineva a venit şi a pus o sârmă pe care nimeni nu o vede. Cu toţii ne împiedicăm de ea, astfel încât nu mai putem nici măcar să ne mai întâlnim unii cu alţii. Căutăm mereu diferite subterfugii, fără să vedem soluţia cea mai simplă şi să tăiem acea sârmă.

Tot ca o aplicaţie practică părintele a subliniat că în Iaşi, exceptând necreştinii, ateii, bolnavii şi copiii, ne-ar fi trebuit 11 stadioane, ca cel din Iaşi, pentru ca toţi creştinii să încapă pentru această oră de rugăciune. Cu toate acestea prezenţa este foarte scăzută. Secolul în care trăim ne dă posibilitatea de a duce vestea cea bună într-un timp relativ scurt, dar, cu toate acestea, după atâţia ani, mai există disensiuni între creştini, de parcă nu am fi oameni ai iubirii şi ai împăcării.

Părintele a încercat să explice celor prezenţi că, de fapt, între catolici si ortodocşi nu există nici o diferenţă de esenţă. Avem acelaşi crez, aceleaşi sacramente, aceeaşi ţară sfântă, aceeaşi mântuire, sfinţii sunt comuni, etc. Dar cu toate acestea problema este că se creează un limbaj diferit şi există un fel de teamă că vom pierde ceva din identitatea noastră. Citându-l pe un vechi cardinal, părintele a spus că fiecare este dator să realizeze cum poate şi unde poate ecumenismul. În acest sens Fericitul papă Ioan Paul al II-lea spunea că cel mai eficient ecumenism este cel al rugăciunii.

Cu toate acestea, între oameni mai există încă un fel de frică exagerată şi o punere în faţă a canoanelor în faţa Sfintei Scripturi, astfel încât se formează o inversiune a valorilor.

La sfârşitul omiliei, părintele a citit din scrisoarea de felicitare pe care patriarhul Daniel i-a trimis-o papei Francisc la instalarea sa ca pontif. Ne bucurăm de aceste cuvinte a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române şi aşteptăm cu bucurie noi şi noi perspective de unire între cele două biserici. Poate că noi nu vom reuşi să facem prea mult dar măcar din mintea noastră să tăiem sârma, să alungăm fricile, iar în mintea noastră să încolţească dorinţa profundă de rugăciune pentru unitate.

Când francezii au ajuns în Canada, în secolele XVI-XVII, au găsit un pământ bogat în resurse naturale şi au fost ajutaţi de acele popoare. Sentimentul lor de recunoştinţă, a ajuns până acolo, încât corabia care l-a adus pe întemeietorul oraşului Quebec, să fie botezată cu numele de Don Dieu, care înseamnă dar al lui Dumnezeu. Ca semn al păcii şi ca un mod de a recunoaşte darurile pe care ni le dă Dumnezeu, părintele Emil Dumea a invitat pe cei prezenţi să-şi dăruiască pacea folosind acest salut: Don Dieu!

După binecuvântarea finală, cei prezenţi în mica dar călduroasa capelă, prin cântarea O Marie, O preadulce Mamă i-au implorat mijlocirea preasfintei Fecioare Maria, pentru ca în această grădină a ei, România, aşa cum a numit-o fericitul papă Ioan Paul al II-lea, să existe bucuria unităţii.

Următoarea celebrare din cadrul acestei Săptămâni de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor la Iaşi, va avea loc joi, 23 ianuarie, ora 17.00 - în capela mănăstirii "Don Orione" (Păcurari).

Andrei Stolnicu

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 22 ianuarie: Iaşi: Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor - a cincea zi

* * *

Pe ercis.ro există o pagină specială dedicată Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinului, în meniul Biblioteca > Ecumenism.

lecturi: 39.