Anul pastoral
2023‑2024

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 VIAȚA DIECEZEI 

Dialogul teologic între catolici și ortodocși

Primatul și sinodalitatea nu se exclud

De Andrea Palmieri

Subsecretar al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor

Au trecut aproape patru ani de la ultima sesiune plenară a Comisiei mixte internaționale, care a avut loc la Viena în septembrie 2010, însă, în pofida acestui lung interval, nu se poate afirma deloc că dialogul teologic dintre Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă s-a oprit.

De fapt, acești ani au fost dedicați pregătirii unei schițe de document care să fie supus studiului membrilor comisiei în următoarea sesiune plenară, care, conform celor concordate de cei doi copreședinți, cardinalul Kurt Koch, președinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, și mitropolitul Ioannis Zizioulas, ar trebui să se țină în septembrie la Novi Sad în Serbia. Schița documentului a fost elaborată printr-un lung proces redacțional, care a cuprins înainte de toate o întâlnire a unui grup de redactare în iunie 2011 la Creta și apoi două reuniuni ale comitetului de coordonare a comisiei în noiembrie 2011 la Roma și în noiembrie 2012 la Paris. Documentul, al cărui text este sub embargo până când comisia însăși nu va decide cu privire la eventuala sa publicare, este dedicat raportului teologic și ecleziologic dintre primat și sinodalitate în viața Bisericii la nivel local, regional și universal.

Elaborarea documentului a fost destul de complexă, deoarece rămâne o anumită divergență de apropiere de tematica în discuție nu numai între catolici și ortodocși, ci și în cadrul delegațiilor. Pentru acest motiv, este deosebit de greu să se prevadă care va fi rezultatul următoare sesiuni plenare, care va fi chemată să evalueze schița documentului. Pentru continuarea drumului întreprins, este esențial ca fiecare participant să nu pretindă că la acest stadiu al dialogului conținutul noului document corespunde în mod punctual și exhaustiv formulării doctrinei din propria Biserică, ci să fie conștient că el trebuie mai degrabă să exprime, cu un limbaj inovator care să nu trădeze însă depozitul de credință, consensul care până acum a fost posibil să se obțină cu privire la tema în discuție.

A reflecta împreună, în adevăr și în caritate, despre aceste tematici începând de la ceea ce ne unește și fără a ascunde ceea ce încă ne desparte reprezintă deja un pas important al unui proces care încă nu a ajuns la capăt. De fapt, documentele Comisiei Mixte Internaționale, prin natura lor, nu sunt niște tratate teologice în care este expusă doctrina în întregimea sa sistematică. Aceste documente n-au nici o pretenție să prezinte noi poziții magisteriale, ci pur și simplu reprezintă rodul muncii comisiei care este oferit reflecției Bisericilor de proveniență ca ajutor în drumul spre restabilirea comuniunii depline. Autoritățile competente ale fiecărei Biserici, și nu numai comisia teologică, vor aprecia când, odată depășite toate diviziunile, acest drum, cu ajutorul lui Dumnezeu care este adevăratul și unicul artizan al unității, va fi în sfârșit încheiat.

În această perspectivă, așadar, a trata problema delicată a raportului existent între primat și sinodalitate în viața Bisericii nu are ca țintă un compromis doctrinal între aspectele cele mai puternice din ambele Biserici, adică tradiția sinodală a Bisericilor Ortodoxe și forța primațială a Bisericii Catolice, ci mai degrabă vrea să arate că aceste aspecte fundamentale care țin de însăși natura Bisericii nu se exclud reciproc, ci dimpotrivă se presupun unul pe altul. Astfel, dialogul teologic încetează să fie un exercițiu pur teoretic și permite creștinilor din Orient și din Occident să cunoască profund tradițiile reciproce pentru a le înțelege și, uneori, și pentru a învăța de la ele, rămânând fideli principiului fundamental al dialogului ecumenic, care constă într-un schimb reciproc de daruri.

Pe de o parte, Biserica Catolică va trebui să admită că încă n-a dezvoltat în viața sa și în structurile sale ecleziale acel nivel de sinodalitate care ar fi posibil și necesar dintr-un punct de vedere istoric și teologic și că întărirea sinodalității reprezintă cea mai importantă contribuție a Bisericii Catolice la recunoașterea primatului episcopului de Roma. Pe de altă parte, se poate aștepta pe bună dreptate de la Bisericile Ortodoxe recunoașterea faptului că un primat chiar și la nivelul universal al Bisericii nu este numai posibil și legitim din punct de vedere teologic, ci este necesar și că acesta nu este deloc în contrast cu ecleziologia ortodoxă, ci este compatibil cu ea.

Un sprijin semnificativ pentru dialogul dintre catolici și ortodocși a venit de la papa Francisc, care în exortația apostolică Evangelii gaudium a afirmat în mod caracteristic: "În dialogul cu frații ortodocși, noi, catolicii, avem posibilitatea de a învăța ceva în plus despre semnificația colegialității episcopale și despre experiența sinodalității. Printr-un schimb de daruri, Duhul ne poate conduce tot mai mult la adevăr și la bine" (nr. 246). O asemenea idee a fost exprimată de papa Francisc în interviul acordat părintelui Antonio Spadaro, director al "La Civilt? Cattolica", unde episcopul de Roma destăinuia că vrea "să învețe" de la ortodocși "despre sensul colegialității episcopale și despre tradiția sinodalității". Reflecția comună despre cum se conducea Biserica în primele secole - continua papa Francisc - "va da roade la timpul său". Între timp, în relațiile ecumenice, este important "nu numai să ne cunoaștem mai bine, ci și să recunoaștem ceea ce Duhul a semănat în alții ca un dar și pentru noi. A merge uniți în diferențe. Nu există alt drum pentru a ne uni. Acesta este drumul lui Isus".

Este ușor de înțeles cum treptat ce se apropie de problema crucială a exercitării primatului în Biserica Universală, care în cursul istoriei a reprezentat unul dintre punctele de dezacord mai mare între ortodocși și catolici, dialogul devine mai complex și progresele devin mai lente. Totuși, chiar dacă drumul poate să pară încă lung, trebuie recunoscut că dialogul aduce deja roade importante, printre care rodul principal este desigur cel al unei regăsite fraternități și colaborări efective.

Prezența delegațiilor care proveneau din aproape toate Bisericile ortodoxe și mai ales istorica participare personală a patriarhului ecumenic la inaugurarea solemnă a pontificatului papei Francisc la 19 martie, precum și vizitele la papa a patriarhului grec ortodox de Antiohia, Yuhanna al X-lea, la 27 septembrie, și a patriarhului grec ortodox de Alexandria, Teodor al II-lea, la 30 septembrie, sunt un semn incontestabil al drumului deja făcut.

În această direcție s-a desfășurat și intensa activitate de contacte cu Bisericile ortodoxe ale președintelui Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, cardinalul Koch, și ale colaboratorilor săi, printre care se pot menționa vizitele cardinalului în România și la Moscova, unde a avut posibilitatea de a întâlni pe patriarhul Daniel, respectiv pe patriarhul Kiril.

Un alt exemplu semnificativ de relații optime care s-au dezvoltat în acești ani este colaborarea dintre Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor și Apostolik? Diakonia a Bisericii din Grecia pentru proiecte de formare culturală care au ca scop o cunoaștere reciprocă mai mare, care în 2013 a crescut ulterior. De fapt, Apostolik? Diakonia nu numai că a organizat pentru al nouălea an consecutiv un program estiv de studiu al limbii grecești și de cunoaștere a culturii ortodoxe pentru studenți catolici, ci, începând din anul abia încheiat, a decis să finanțeze și un curs de limbă neogreacă la Institutul Pontifical Oriental din Roma.

Multele întâlniri realizate și experiențele pozitive de colaborare arată cum se deschid tot mai multe drumuri spre comuniunea deplină, în diversitatea legitimă a Bisericilor locale. De-a lungul acestui drum nu trebuie să ne descurajăm din cauza dificultățile care se întâlnesc, ci, dimpotrivă, rămânând înrădăcinați în Cristos, "păstorul și episcopul sufletelor noastre" (1Pt 2,25), inima noastră se va încălzi, așa cum s-a întâmplat pentru discipolii din Emaus, menținând vie speranța ca să se împlinească voința Domnului, "ca toți să fie una" (In 17,21).

(După L'Osservatore romano, 19 ianuarie 2014)

Traducere de pr. Mihai Pătrașcu

* * *

Pe ercis.ro există o pagină specială dedicată Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinului, în meniul Biblioteca > Ecumenism.


 

lecturi: 44.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat