Momente lirice cu Martin Cata

Iviri

Sfânt Duh, nemişcate, pe ape plutiri,
Prin Cuvânt din neant sublime zidiri,
Frumoase lumi în divine-mpliniri,
De Tatăl omul creat spre demne slujiri,
Eden revarsă miraj de-nfloriri,
Reptilă în susur de şoapte-amăgiri,
Un măr conotând suav ispitiri,
Guri pure muşcând credul răzvrătirii,
Şi paloş de foc sfârşind izgoniri,
De Domnul dor înfocat, prime iviri,
Frate de frate, de viaţă răpiri,
Uitare divină, păcat, înrobiri,
Lumi albe în clocot, atunci, despărţiri,
Sămânţă de om prin ape zdrobiri,
Culori curcubeu, legământ înnoiri,
Vulgare şi mândre limbi împletiri,
Un om în credinţă, popor, definiri,
Şi-n evuri cumplite robi, robi, istoviri,
Pustiuri, nisipuri, mană, ieşiri,
Promisul tărâm peste veac cuceriri,
Iviri din lumină, de rău izbăviri,
Iviri şi iviri şi iviri şi iviri,
Şi vârste-n demers de ivire, iviri,
Timp pur spre ivire, ivire, iviri,
Sfânt spaţiu, ivire, ivire, iviri,
Supremă ivire-n ivire-n iviri,
Cuvântul divin întrupat, răstigniri,
El, Fiul prin jertfă, iubire, iubiri,
Şi calea şi viaţa spre om, mântuiri!
Luciri în smerenii, chemări de iviri?

Martin Cata

*

Robi

Globale lumi ascut tăiş tăind credinţa,
Trufaşii fii ai Evei turn după turn clădind,
În repezi iţe spre Babel îndemnând fiinţa,
Pe-altarul libertăţii pur sufletul răpind,
Şi-n răsucite vorbe, prin gânduri seculare,
În vârsta cea profană, titani sunt fiii Evei!
Se-aştern păienjenişuri pe veac de ascultare,
Voind stăpâni şi liberi pe noul ax al Terei!
 
Sclipesc dar negre lanţuri pe mâini şi pe picioare,
Mic spiritul în scâncet şi în ţărână strâns,
În humi învârtoşate şi mlaştini mişcătore,
Miasme înceţoşate în neguri şi în plâns!
Robi, robi mereu uitând sublim-a jertfei taină,
Ivirea cea divină în timp şi spaţiu sfânt,
Caini în inimi şi vestitori de spaimă,
Fără suflare trupuri, fără celestul cânt!
 
Nu robi dar fii ai Domnului în devenire,
În împliniri când trup şi duh va respira iubire!

Martin Cata

lecturi: 19.