Presa franceză

Hollande-Papa: "căldura" rece a diplomaţiei

De Maria Chiara Biagioni

Treizeci şi cinci de minute faţă în faţă între preşedintele Republicii franceze François Hollande şi papa Francisc. O întâlnire foarte aşteptată, cu siguranţă dificilă, marcată în ajun de o serie de fricţiuni şi indispoziţie trăită în unele ambiente catolice din Franţa tocmai faţă de politica întreprinsă de Hollande. O întâlnire care, conform jurnaliştilor şi experţilor de politică internaţională, s-a dovedit până la urmă destul de lâncedă, fără zgomote şi surprize. Comunicatul dat de Sfântul Scaun are ca întotdeauna tonuri destul de liniştite. În schimb sunt mai convinse comentariile la conferinţa de presă romană a preşedintelui Hollande, care cu siguranţă se bazase mult pe întâlnirea cu papa Francisc pentru a reda vigoare unei preşedinţii făcute deosebit de fragile de o perioadă familială turbulentă care l-a adus mai mult zile pe primele pagini ale cronicii internaţionale.

Este lungă lista "convergenţelor" care leagă Sfântul Scaun de Franţa. Însă temele convergente citate întocmai de François Hollande la conferinţa de presă romană sunt toate legate de scenariul internaţional: Africa centrală cu vizita la Paris a arhiepiscopului şi a imamului de Bangui; Siria şi apelul pentru încetarea imediată a focului şi cale liberă pentru ajutoarele umanitare. Şi iarăşi Orientul Mijlociu şi "preocuparea" faţă de creştinii care trăiesc în regiunea aceea şi au tot dreptul - a spus preşedintele francez - să rămână acolo. În cursul colocviilor, Hollande a voit să-l asigure pe Sfântul Părinte că "Franţa apără libertatea religioase". La acest punct, preşedintele a făcut referinţă al "actele antireligioase" care din păcate au avut ca ţintă şi bisericile şi comunităţile catolice din Franţa. "Laicitatea Republicii franceze - a spus preşedintele - garantează respectarea tuturor convingerilor şi permite să se trăiască împreună cu aceleaşi reguli şi aceleaşi principii care sunt valabile pentru toţi cetăţenii". Numai o aluzie apoi la dezbaterile mai critice, acelea despre căsătorie, avort, sfârşitul vieţii. Deşi nu le-a citat niciodată verbal, preşedintele a asigurat că "dezbaterea este posibilă", "despre toate temele, chiar cele mai delicate şi serioase". Adăugând "cu respectarea deplină a principiilor noastre laice".

O petiţie adresată papei. În realitate tocmai temele căsătoriei, avortului şi eutanasiei sunt în centrul unei petiţii care în ajunul întâlnirii la Roma dintre papa Francisc şi preşedintele francez adunase deja peste 100.000 de semnături. În text, cei care au semnat manifestă direct Sfântului Părinte "nemulţumirea" lor faţă de politica întreprinsă de guvernul francez. O petiţie pe care episcopii francezi n-au voit s-o comenteze. Chiar dacă despre fiecare temă, Biserica din Franţa a luat cuvântul de mai multe ori în aceste ultime zile cu documente, comunicate şi luări de poziţie.

Tonul întâlnirii. "Cald, rece sau lânced? - se întreabă Jean-Marie Guénois în Le Figaro -. Întâlnirea dintre papa şi François Hollande nu a provocat, nici de o parte nici de cealaltă, niciun entuziasm deosebit". Noroc de participarea la delegaţia franceză a părintelui Georges Vandenbeusch, răpit în Nigeria, care a avut de la papa Francisc o primire călduroasă şi emoţionată. Există teme de convergenţă, poziţii inconciliabile şi posibile teme în discuţie. Trebuie - scriu Stéphanie Le Bars şi David Revault d'Allonnes în Le Monde - să se evite desigur inconciliabilitatea. "Din partea franceză - adaugă ei - se dorea clar să se demonstreze, cu această primă vizită prezidenţială la Vatican, că tensiunile persistente între o parte dintre ambientele catolice şi guvern sunt pe cale de pacificare". Şi după istoria urâtă a lui "mariage pour tous" trebuie "dată pagina, chiar dacă săptămânile următoare vor putea oferi din nou ocazie de tensiune despre sfârşitul vieţii şi legea despre familie". "Le rendez-vous diplomatique" intitulează în schimb La Croix editorialul directoriei Dominique Quinio. "Pentru autorităţile catolice - notează Quinio - era vorba de a-l face pe preşedintele francez şi anturajul său să înţeleagă că poziţia catolicilor despre problemele avortului şi sfârşitului vieţii nu sunt poziţii «religioase», ci antropologice". Şi adaugă: "Lupta pentru demnitatea umană care determină ţara să denunţe traficurile de fiinţe umane, indiferenţa faţă de migranţi, scandalul sărăciilor, se sprijină pe însăşi convingerile ale apărării vieţii, de la începutul său până la sfârşitul său".

(După agenţia SIR, 25 ianuarie 2014)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.