Anul pastoral
2023‑2024

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 VIAȚA DIECEZEI 

Ziua de naștere a papei

Un inel în plus la copacul Bergoglius

De Cristiana Dobner

Se adaugă un inel la copac!

Copacul Bergoglius, de la numele științific universal - catolic - cunoscut, Franciscus, a fost transplantat într-un teren nou. Cum a reacționat?

Bergoglius Franciscus, înrădăcinat în Cel Înviat, poate trăi și prospera la orice latitudine, poate rezista la orice climă.

Ca în copacii care ritmează istoria Israelului și istoria acelei comunități care se va numi Biserică, alături de aspectul natural trebuie descoperit aspectul mai ascuns, cu sensul său numai în Cuvântul dăruit de Creator lui Adam.

De ce să ne bucurăm cu Bergoglius Franciscus?

Pentru că rădăcinile sale sunt plantate trainic nu în pământul care, mai devreme sau mai târziu se va sfârși, ci în perenitatea cerului și coroana sa se întinde asupra întregii lumi: umbră a lui Dumnezeu care ocrotește și conduce;

pentru că este un copac care, adăpându-se în apele mereu proaspete ale Ierusalimului ceresc, alungă toate insectele dăunătoare chemându-le pe nume: pedofilie, bogăție câștigată rău, carierism ecleziastic, politică ce nu privește la binele populației ci la contul din bancă în paradisele fiscale, corupție și bârfă;

pentru că frunzele sale sunt verzi și fragede, dăruiesc viață și speranță, prospețime de gândire și agilitate de acțiune dar, dacă încerci să le smulgi din copac și să le schimbi numele, pistilul este de oțel și din el se prelinge tradiția vie a Bisericii;

pentru că parfumul său, Bergoglius Franciscus este în mod misterios mereu înflorit, se înalță ca nor plăcut lui Dumnezeu și coboară spre toți pentru că inima rugătoare bate mereu și îndreaptă privirea spre Dumnezeu, spre frați și spre surori;

pentru că, lucru straniu, Bergoglius Franciscus știe să râdă cu multă plăcere, știe să prindă latura umoristică a situațiilor, să trăiască dificultățile cu privirea hilară; nu cred că e vorba de alergie patogenă cât mai degrabă de o contagiere sănătoasă care ajută la descoperirea venelor, poate pline de praf, ale sufletului copilului care locuiește în fiecare dintre noi și are nevoie să învețe să zâmbească vieții;

pentru că Bergoglius Franciscus nu vrea să se împodobească cu măreție, cu podoabe care sunt status symbols de putere și belșug (a se citi risipă) de bani, ci alege o viață simplă; împărtășită; pare aproape navetist care înfruntă în fiecare zi tura dură de muncă, atunci când urcă într-o mașină ieftină și nu într-o mașină de reprezentanță;

pentru că Bergoglius Franciscus merge aplecat într-o parte și trăiește cu greu, dar nu șterge zâmbetul de pe buze și lasă ca ramurile sale să fie aplecate și să fie jumulite de întâlnirile zilnice, și-așa... este foarte sigur de asta... celui care-l iubește pe Dumnezeu și se dedică Lui, nu poate decât să i se întâmple ceea ce este mai bun, chiar și cu un șchiopătat;

pentru că a acceptat o slujire care îl va consuma și nu s-a mascat în spatele unei senilități incipiente de care să se bucurie în propriul climat și în propriul ambinet, după o viață dedicată în slujba tuturor;

pentru că ocrotește, ca autentic copac biblic, pe toți cei mai săraci și ajunge la toți dând răcorire în arșiță, sprijin în tristețe, putere în ieșirea din mizerie;

pentru că micile frunze mereu noi vorbesc despre tandrețe care vine în întâmpinare și nu așteaptă ca să se întindă mâna sau să se apropie fața pentru a le simți catifelate: se prelungesc, se întind pentru a se dărui;

pentru că Bergolius Franciscus lovit de furia vânturilor face să se simtă foșnind frunzele care cântă laude de milostivire și nu de condamnare, dar rămân trainice, așteptând ca să sufle vântul dulce și revigorant al Duhului.

Mulți și mulți "pentru că" sprijiniți de un singur și puternic "pentru că", ce trimite la acel proiect al Tatălui cunoscut numai de El, când o femeie naște un nou-născut și-l observă și se întreabă "Cine va fi copilul meu?".

Speranțe și așteptări, trude și nopți nedormite ca să crească un copil care, tânăr dar matur, va recunoaște în sine dorința de mântuire a lui Dumnezeu pentru toți și se va lăsa curățat, udat și îngrijit, uneori fără a înțelege când se vor dezvolta frunzele și ce direcție vor lua.

(După agenția SIR, marți, 17 decembrie 2013)

Traducere de pr. Mihai Pătrașcu


 

lecturi: 10.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat