Condoleanţe Eparhiei de Cluj-Gherla pentru decesul părintelui Tertulian Langa

În urma aflării veştii despre moartea părintelui Tertulian Langa, fost vicar general şi ordinarius al Eparhiei de Cluj-Gherla, care a trecut la Domnul în dimineaţa zilei de 31 iulie 2013, PS Petru Gherghel a transmis condoleanţe Preasfinţitului Florentin Crihălmeanu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, familiei îndurerate şi "tuturor celor care l-au cunoscut şi preţuit".

"Viaţa lui, atât în familie, cât şi în Biserică, este o mărturie creştină şi preoţească şi ne-a lăsat, prin exemplul vieţii lui, prin curajul cu care a apărat credinţa şi Biserica, prin scrierile lui, mărturii emoţionante ale trecutului Bisericii care reprezintă pentru noi un adevărat tezaur încurajator şi un testament vrednic de urmat", a scris episcopul de Iaşi, adăugând că "îl includem într-o rugăciune fierbinte de dincoace de Carpaţi, din Dieceza de Iaşi. Dumnezeu care cunoaşte toate să-i fie fericire veşnică! În veci pomenirea lui! Requiescat in pace!"

Liturghia de înmormântare va fi celebrată vineri, 2 august 2013, în catedrala "Schimbarea la Faţă" din Cluj (Bd. Eroilor, 10), la ora 11.00.

*

"Fiu spiritual al Monseniorului Vladimir Ghika, mărturisitor al credinţei în închisorile comuniste timp de mai bine de 16 ani, teolog erudit, preot, ţinând loc de ierarh al locului şi profesor de teologie în clandestinitate, iar mai apoi, după 1990, vicar general al Eparhiei de Cluj-Gherla, profesor în corpul didactic al Institutului Teologic «Sfântul Ioan Evanghelistul» şi decan al Facultăţii de Teologie Greco-Catolică, părintele Tertulian a fost o flacără vie a rezistenţei Bisericii Române Unite cu Roma în timpul prigoanei comuniste, şi apoi, asemenea sfântului Petru, a devenit o piatră la temelia Bisericii Greco-Catolice reînviate după 1989, participând activ la procesul ei de reconstrucţie".

(Mons. Mihai Todea în anunţul decesului publicat pe www.bru.ro)

*

Părintele Tertulian Langa s-a născut la 26 octombrie 1922, în Târgu-Mureş. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Drept, la Universitatea din Bucureşti. După cel de-al Doilea Război Mondial, după absolvire, a funcţionat ca asistent la catedra de pedagogie a aceleiaşi Universităţi. Trecerea în ilegalitate a Bisericii Române Unite i-a adus ani grei de temniţă. Între timp a studiat clandestin teologia, începută încă de pe vremea când era student în capitală, cu Mons. Vladimir Ghika şi canonicul dr. Titus Malai, iar la 20 decembrie 1964 a fost hirotonit preot prin impunerea mâinilor episcopului dr. Ioan Dragomir al Maramureşului.

Ca om de aleasă cultură, Tertulian Langa a scris pe linie sociologică 15 monografii profesionale şi a tradus Noul Testament şi Psaltirea, manuscrisele aşteptând să vadă lumina tiparului.

Peste tot unde a fost prezent a susţinut cu tărie şi putere de convingere dreptul la viaţă al Bisericii Române Unite. În calitate de conducător al clerului din dieceză, l-a reprezentat întotdeauna cu demnitate, îndeosebi în relaţiile cu autorităţile de stat, atât înainte de eliberare, cât mai ales după Revoluţia din 1989, participând activ la toate acţiunile şi demersurile întreprinse de episcopii Bisericii Române Unite, la memoriile, întâlnirile şi dialogurile cu puterea de stat, ori cu Biserica Ortodoxă Română, pentru restituirea lăcaşurilor de cult şi a celorlalte bunuri patrimoniale, răpite în 1948.

Mereu prezent în publicistică, prin articole şi interviuri în ziare şi reviste, la posturile de radio naţionale sau străine - Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, Vocea Germaniei -, prin predici bine documentate, expuse convingător şi cu căldură miilor de credincioşi, adunaţi în fiecare duminică ori sărbătoare, fie în Cluj la Liturghiile din Piaţa Libertăţii, ori din capela episcopiei, fie din alte localităţi, a dus o luptă temerară în înţelesul cel mai bun al cuvântului, atât cu puterea politică, dar mai ales cu Biserica Ortodoxă Română, pentru redobândirea bunurilor pierdute şi regruparea credincioşilor în Biserică.

Obţinând parţial localul reşedinţei episcopale din Cluj, exclusiv în baza tratativelor purtate de el cu direcţiunea Şcolii Ajutătoare, ocupanta clădirii, a aşezat acolo conducerea Eparhiei, Capitulul diecezan, un serviciu permanent de pastoraţie a credincioşilor de pe raza municipiului Cluj, redacţia şi serviciul de difuzare ale revistei "Viaţa creştină". Dintr-o sală festivă obţinută, prin funcţiunile multiple ce i le-a dat, a făcut o sală polivalentă, multifuncţională, fiind utilizată pentru întâlnirile preoţeşti, şedinţe ale AGRU-lui, sală de curs pentru Institutul Teologic de grad universitar, pentru cursurile de cateheză, capelă pentru 2-3 Liturghii pe zi ş.a.

După preluarea eparhiei de către episcopul titular nou-hirotonit la acea vreme, PS George Guţiu, pr. Tertulian Langa a fost numit, după 1990, în funcţia de vicar general al Eparhiei de Cluj-Gherla.

(După site-ul e-communio.ro
care prezintă o biografie a părintelui răposat,
preluând informaţii din volumul
Catolicism şi ortodoxie românească. Scurt istoric al Bisericii Române Unite,
realizat de pr. Silvestru Augustin Prunduş şi Clemente Plaianu)

*

Serialul "Memorialul durerii", realizat pentru TVR de Lucia Hossu Longin, i-a dedicat preotului Tertulain Langa un episod intitulat "O istorie care nu se învaţă la şcoală. Supravieţuirea prin iubire", scriind despre acest preot, printre altele, următoarele cuvinte: "Singura vină a preotului Tertulian Langa a fost credinţa sa. Pentru credinţă a stat închis din 1948 până în 1964. A supravieţuit infernului numai prin iubire". (www.tvrplus.ro)

lecturi: 22.