Anul pastoral
2023‑2024

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 VIAȚA DIECEZEI 

Reflecție la Joia Verde - Trupul și Sângele Domnului Nostru Isus Cristos

"Azi creștinătatea cântă cea mai mare și mai sfântă din fântânile de har: taina sfântului altar" (Secvența sărbătorii)

Solemnitatea Trupului și Sângelui Domnului nostru Isus Cristos, pe care o celebrăm astăzi cu aleasă bucurie și pietate, este o continuare și o desăvârșire a cultului euharistic care a început încă din Joia Mare, ajunul dăruirii sale pe cruce, pentru a fi hrana și mântuirea noastră veșnică.

Acest ospăț euharistic ne poartă mai întâi "la noaptea în care a fost vândut", când stând la masă cu ucenicii săi a instituit noua cină pascală și când s-a așezat pe sine însuși în locul jertfelor din vechime; dar în același timp ne îndreptă spre viitor, adică spre gloria învierii care ne așteaptă.

Dacă de Joia Mare Isus a instituit trupul și sângele său ca hrană și băutură pentru sufletele oamenilor, coborând din cer în pâinea și vinul de pe altare, la sfânta Liturghie; de Joia Verde, Isus a voit să rămână cu noi în toate tabernacolele din lume și după terminarea celebrării sfintei Liturghii, pentru ca aleșii săi să-l poată adora, să-l poată ruga, să-i poată vorbi și să-i poată aduce ispășire pentru păcate, spre mângâierea și fericirea lor.

Ba mai mult, Isus, cerând să se instituie Joia Verde, el a mai voit să iasă din biserici și să meargă în întâmpinarea oamenilor, să treacă prin mijlocul lor, să treacă pe străzile lor, să intre în casele lor, să meargă pe ogoarele lor și pe locurile lor de muncă. Într-un cuvânt, de Joia Verde, după ce Isus a voit să rămână în tabernacole și după celebrarea sfintei Liturghii, a voit apoi să meargă prin sfânta ostie, atât la oamenii care îl iubesc și îl caută, cât și la oamenii care nu-l iubesc și nu-l caută, la oamenii care îl primesc și la cei care nu-l primesc, pentru a le arăta tuturor că plăcerea lui este de a fi printre fiii oamenilor (cf. Prov 8,31), și astfel toți să se convertească.

Această sărbătoare din calendarul Bisericii, dedicată în chip deosebit cultului extern și public al sfintei Euharistii, o datorăm în primul rând lui Isus care a instituit-o în ajunul pătimirilor și morții sale mântuitoare. După Isus, această sărbătoare din calendarul Bisericii o mai datoră și unui suflet ales de femeie, sfânta Iuliana de Cornillon, cunoscută și ca sfânta Iuliana de Liège (1191-1258), care prin viziunile ei, prin evlavia ei către Isus Euharisticul, și prin strădaniile ei, a reușit să determine autoritatea bisericească să instituie sărbătoarea de astăzi.

La vârsta de 16 ani, pe când se ruga în fața tabernacolului din mănăstirea augustiniană din Mont-Cornillon, Belgia, unde a ajuns călugăriță, Iuliana a avut prima viziune a lui Isus care i-a cerut această sărbătoare. Viziunea prezenta luna în strălucirea ei deplină, dar cu o dungă opacă care o străbătea în diametru. Domnul a făcut-o să înțeleagă semnificația a ceea ce i s-a arătat. Luna simboliza viața Bisericii pe pământ, iar dunga opacă reprezenta lipsa unei sărbători liturgice prin care el să rămână cu oamenii, unde el să poată fi găsit de oameni și după celebrarea sfintei Liturghii, și unde oamenii să-l poată adora pentru a-și mări credința, pentru a înainta pe calea virtuților și pentru a repara ofensele aduse. Dar dunga opacă mai reprezenta și lipsa posibilității ca el să poată ieși din biserici în întâmpinarea celor care îl iubesc, dar și a celor indiferenți.

Pentru cauza sărbătorii Trupului și Sângelui Domnului, Iuliana de Cornillon, după ce și-a cucerit prietenele, colegele, câțiva episcopi și preoți, în cele din urmă ea l-a cucerit și pe învățatul și credinciosul teolog al vremii, pe episcopul Jacques Pantaléon de Troyes, care, devenind papă sub numele de Urban al IV-lea (1195-1264), a instituit în anul 1264, prin bula intitulată Transiturus de hoc mundo (11 august 1264), solemnitatea Trupul și Sângele Domnului, ca sărbătoare de poruncă pentru Biserica Universală, în joia care urmează după Preasfânta Treime.

Dar, instituirea sărbătorii Trupului și Sângelui Domnului nostru Isus Cristos, nu s-a datorat numai efortului vizionarei, sfânta Iuliana de Liège, ci s-a mai datorat și unei minuni care s-a petrecut la Bolsena, în anul 1263. Un preot numit Petru, din Praga, aflat în pelerinaj spre Roma, venind din Germania, s-a oprit la biserica "Sfânta Cristina" ca să celebreze Liturghia. Era foarte tulburat în sufletul său de ideile ereticilor care negau prezența reală a lui Cristos în Euharistie, încât nu știa ce să mai creadă. Chiar la Prefacere, când ținea ostia ridicată a fost cuprins iar de niște îndoieli sfâșietoare. Se întreba: "Este cu adevărat în această ostie Cristos? ?in eu într-adevăr în mâinile mele trupul și sângele lui Cristos?" Pe când cugeta el acestea, s-a trezit dintr-odată ținând în mâini o bucată de carne din care curgea sânge din abundență, acoperind complet corporalul, acea bucata de pânză pe care se săvârșește Liturghia.

Papa Urban al IV-lea se afla atunci aproape de Bolsena, la Orvieto, în vizită pastorală, a cerut să i se aducă îndată corporalul acoperit cu sânge. Constatând adevărul, papa a dispus să se construiască o frumoasa biserică în care să se păstreze acest corporal cu petele de sânge al lui Cristos, corporal care poate fi văzut și astăzi, expus pe un perete al bisericii.

Apoi tot papa Urban al IV-lea i-a cerut unuia dintre cei mai mari teologi din istorie, sfântului Toma de Aquino (1225-1274), care în acel timp îl însoțea pe papă la Orvieto, să compună textele oficiului liturgic din această mare sărbătoare. El a compus: "Lauda Sion" și "Adoro te devote". Aceste texte sunt folosite și astăzi de Biserică; ele sunt niște capodopere în care se unesc teologia și poezia; ele au condus la implementarea acestei minunate sărbători în viața Bisericii.

De la instituirea acestei sărbători, de Joia Verde, dar și cu multe alte ocazii, se organizează procesiuni cu preasfântul sacrament, binecuvântări cu preasfântul sacrament, vizite la preasfântul sacrament, adorații simple și adorații perpetue în fața tabernacolului, congrese și întruniri euharistice.

Deci, Biserica, prin instituirea sărbătorii de astăzi, Trupul și Sângele Domnului Nostru Isus Cristos, Joia Verde, vrea să completeze și să desăvârșească cultul intern și intim din Joia Mare, adăugându-i și cultul extern și public din Joia Verde, dorit și cerut de însuși Domnul Isus.

Sfântul Alfons Maria de Liguori (1696-1787) a spus: "Un creștin valorează atât cât petrece înaintea tabernacolului".

Sfântul Pier Giuliano Eymond (1811-1868) a spus că devoțiunea euharistică este "un remediu pentru indiferența religioasă universală".

Spuneam puțin mai sus că, pentru instituirea acestei sărbători, Isus s-a folosit de sfânta Iuliana și de prietenii ei, de experiența lui Petru de Praga și a comunității creștine, de autoritatea papei Urban al IV-lea și de talentul sfântul Toma de Aquino de a compune imnuri, dar și de mulți alții oameni. Deși sărbătoarea Trupul și Sângele Domnului a fost instituită în mod oficial în anul 1264, implementarea ei ca atare continuă și va continua, căci mai sunt încă multe locuri și mulți creștini care nu o cunosc bine, n-o cinstesc și care nu o prețuiesc cum se cuvine. Aici Isus ne cere sprijinul nostru, ne cere apostolatul nostru, ne cere exemplul nostru de adoratori. Suntem gata să-l dăm? Răsplata este ospățul veșnic!

Evanghelia de astăzi ne spune că Isus, înainte de a-i sătura pe oameni cu pâinea cea trupească, i-a săturat mai întâi cu pâinea sufletească a cuvântului său. Când noi vom avea curaj să le vorbim oamenilor despre împărăția lui Dumnezeu (cf. Lc 9,11) și le vom spune să caute mai întâi această împărăție (cf. Mt 6,33), atunci și oamenii timpului nostru vor veni să-l caute pe Isus Euharisticul care dă pâinea cea mai bună și care satură pe deplin sufletele (cf. Lc 9,11-17).

Prima lectură ne spune că Avraam a venit să primească binecuvântarea de la preotul Melchisedec (cf. Gen 14,18-20). Când noi vom veni mai întâi la Isus, Marele preot al credinței noastre (cf. Evr 3,1), pentru a primi binecuvântările dorite, când noi înșine ne vom trăi preoția botezială și vom binecuvânta pe cei din jurul nostru (cf. Ps 109,4), atunci noi vom deveni pentru mulți călăuze spre Cristos.

Paul ne spune astăzi: "Ori de câte ori mâncați din această pâine și beți din acest potir, moartea Domnului o proclamați până la venirea lui" (1Cor 11,26). Venind des la împărtășanie și adorația euharistică, vom ajuta în mod concret la implementarea cultului euharistic, în lumea de azi.

Sfântul Dominic Savio (1842-1857) era într-o zi în genunchi pe stradă la trecerea preasfântului sacrament; lângă el stătea un militar care nu dădea nici un semn că ar vrea să îngenuncheze. Atunci Dominic Savio și-a scos batista curată din buzunar și a întins-o înaintea genunchilor militarului, care a înțeles îndemnul și a îngenunchiat. Noi pe cine am adus la Euharistie?

Sfântul Ioan Maria Vianney (1786-1859) arăta mereu tabernacolul, spunând: "El este acolo!"

Sfântul Gașpal din Bufalo (1786-1837) vizita zilnic preasfântul sacrament și rămânea acolo ore în șir. Pentru el Euharistia împreună cu cuvântul divin erau centrul vieții, punctul de plecare și de sosire al sfințeniei. Exemplul lui a atras pe mulți indiferenți spiritual la Isus Euharisticul.

Episcopul Anton Durcovici (1888-1951) a avut viața puternic pătrunsă de Euharistie. El începea ziua în capelă și o termina tot în capelă, cufundat în rugăciune în fața sfintei taine, spre edificarea și exemplul tuturor.

Dacă e să vorbim despre folosul nostru personal din adorația la preasfântului sacrament, trebuie să mergem trăirea și experiența sfinților, care sunt creștinii cei buni, și care au găsit mereu în Isus din Tabernacol dulceață, gingășie, înțelepciune, forță, ajutor, consolare și bucurie.

Iată câteva exemple:

- Sfântul Toma de Aquino (1225-1274) și-a expus foloasele sale sufletești din adorarea lui Isus Euharisticul, spunând: "O preadulce Isuse, preasfântul tău trup și sânge îmi este dulceață și gingășie pentru suflet, salvare și sfințenie în orice ispită, bucurie și pace în orice tulburare, lumină și putere în orice cuvânt și acțiune, ajutor sigur în greutățile vieții și în momentul morții".

Tot el a declarat că și-a scos toată puterea de a rămânea curat și fidel lui Isus, toată înțelepciunea pentru a reda corect doctrina catolică, și toate ajutoarele trebuincioase vieții, din tabernacol. Nu numai că se ruga în fața tabernacolului, dar uneori își introducea capul în tabernacol pentru a cere lumină și înțelepciune curată pentru toate situațiile și problemele.

- La fel a procedat și sfântul Ioan Maria Vianney (1786-1859), care cerea lumină pentru predicile sale edificatoare, puterea pentru muncile sale apostolice, înțelepciune pentru tratarea enoriașilor bolnavi la suflet, tot de la Isus Euharisticul, pe care nu-l pierdea din vedere nici ziua, nici noaptea; ziua lucrând în biserică, iar noapte dormind cu fața spre tabernacolul din biserică.

Reușind să-i aducă pe oameni în fața tabernacolului pentru împărtășanie și adorație, el i-a ajutat să-și schimbe radical viața. Un parohian de-al lui Ioan Maria Vianney a învățat de la el nu numai să vină zilnic la sfânta Împărtășanie, ci și la deasa adorație euharistică. Într-o zi, Ioan Maria Vianney, voind să vadă ce a înțeles acesta, l-a întrebat: "Ce faci tu aici în fața tabernacolului?" Iar cel întrebat a răspuns: "Mă uit la el și el se uită la mine!" "Dar ce folos ai din asta?" "Asta îmi dă tot: credința, curajul, forța și bucuria care îmi sunt necesare vieții!"

Sfântul Robert Bellarmin (1542-1621) a spus: "Am învățat mai mult pe treptele altarului, în fața lui Isus prezent în Euharistie, decât din multele cărți pe care le-am citit";

Când îl vom primi și adora pe Isus Euharisticul, el va deveni și pentru noi: dulceață, gingășie, salvare, sfințenie, bucurie, pace, lumină putere, curaj, ajutor sigur, bucurie și viață veșnică.

Pr. Ioan Lungu


 

lecturi: 337.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat