Înfiinţarea Departamentului de Cercetare Biblică (DCB)

Prin decretul episcopal nr. 829 semnat de PS Petru Gherghel la 25 aprilie 2013, a fost înfiinţat Departamentul de Cercetare Biblică în cadrul Diecezei de Iaşi. Prin acelaşi decret, a fost aprobat statutul după care va funcţiona şi îşi va desfăşura activitatea acest departament.

Odată cu publicarea primei traduceri în limba română a Bibliei din textele originale (lucru ce se va realiza spre sfârşitul lunii iunie 2013), traducere făcută în cadrul Diecezei de Iaşi, pe de o parte se marchează concretizarea unei dorinţei mai vechi a tuturor dimensiunilor ecleziale ale diecezei (şi nu numai) - cler şi credincioşi laici - aceea de a avea Sfânta Scriptură în traducerea catolică, dar, pe de altă parte, tocmai acest lucru, în mod normal, atrage de la sine deschiderea de noi orizonturi nu doar pastorale, ci şi mai ales de aprofundare ştiinţifică a aceluiaşi text sacru. În acest sens, pe baza indicaţiilor Magisterului din ultimul secol¹, mai ales de constituţia dogmatică despre revelaţie, Dei Verbum (mai ales nr. 12; 23-24), apoi de documentul Comisiei Biblice Pontificale, Interpretarea Bibliei în Biserică (mai ales cap. III), şi de exortaţia postsinonală a papei Benedict al XVI-lea, Verbum Domini (îndeosebi nr. 32-33; 115), unde se insistă în repetate rânduri asupra necesităţii creării bazelor pentru cercetarea biblică, după ce această iniţiativă a fost pusă pe ordinea de zi a ultimului Consiliu Prezbiteral (Iaşi, 10 aprilie 2013) şi a celui Pastoral (Traian, 11 aprilie 2013), PS Petru Gherghel, la 25 aprilie 2013, în sărbătoarea sfântului Marcu, evanghelist, a semnat decretul de înfiinţare a Departamentului de Cercetare Biblică din cadrul Diecezei de Iaşi.

Principala motivaţie a existenţei unui astfel de departament o constituie necesitatea unui organism susţinut de Biserică în aşa fel încât acesta să aibă o identitate proprie - care să-i permită crearea unei structuri şi trasarea metodelor de lucru conforme cu indicaţiile magisteriale în acest sens - şi, deci, capacitate de reprezentare. Această identitate eclezială de sine stătătoare - care totuşi există numai în directă colaborare cu episcopul diecezan - dă posibilitatea de a realiza diferite legături sau parteneriate cu instituţiile asemănătoare din ţară şi străinătate mai ales în ceea ce priveşte cercetarea biblică şi difuzarea textelor Sfintei Scripturi şi a materialelor auxiliare înţelegerii ei. Evident, nu se poate neglija dimensiunea pastorală a unei astfel de instituţii diecezane, însă orizontul este mai larg, întrucât doreşte să creeze bazele unei aprofundări ştiinţifice şi de cercetare, atitudini care nu sunt obiectul imediat al pastoraţiei obişnuite.

În acest sens, departamentul doreşte să fie o structură susţinută de Biserică, dar cu orientare în special academică şi ştiinţifică. Pentru aceasta, se speră şi se doreşte colaborarea tuturor persoanelor (clerici, persoane consacrate sau laici) care au formare academică în primul rând în domeniul cunoştinţelor biblice; apoi, este dorită colaborarea filologilor şi a specialiştilor în istorie, mai ales cea care atinge studiul textului sacru.

Cei care doresc să facă parte din acest departament sunt invitaţi să scrie la adresa: biblia_catolica@yahoo.ro sau să viziteze situl: www.bibliacatolica.ro, unde vor găsi curând şi alte informaţii mai detaliate în privinţa departamentului.

Invitaţia de a face parte din acest departament nu se adresează doar specialiştilor din Biserica Catolică, ci se doreşte şi participarea celor din celelalte confesiuni religioase din România care au competenţele mai sus menţionate.

Pr. Eduard Patraşcu

Notă
¹ Deja în Providentissimus Deus, Leon al III-lea lăsa să se înţeleagă faptul că şi Biserica Catolică trebuie să se dedice cercetării biblice, dând de înţeles că "de mult timp ne gândeam să stimulăm şi să recomandăm studiul înalt al scrierilor sacre" (PD 2), lucru ce a dus la înfiinţarea primei Şcoli Biblice la Ierusalim şi, apoi, în timpul lui Pius al X-lea, la crearea Institutului Pontifical Biblic; acelaşi lucru va fi reluat fie de Benedict al XV-lea în Spiritus Paraclitus (SP 2), de Pius al XII-lea, în Divino Afflante Spiritu (DAS 3; 7 şu, unde acest papă enunţă chiar unele criterii pentru cercetarea ştiinţifică biblică).

lecturi: 8.