Scrisoare apostolică
dată Motu Proprio
despre câteva modificări la normele referitoare
la alegerea Pontifului Roman

Cu Scrisoarea apostolică De aliquibus mutationibus in normis de electione Romani Pontificis, dată Motu Proprio la Roma la 11 iunie 2007 în al treilea an al Pontificatului meu, am stabilit câteva norme care, abrogându-le pe cel stabilite la numărul 75 din Constituţia apostolică Universi Dominici gregis promulgate la 22 februarie 1996 de Predecesorul meu Fericitul Ioan Paul al II-lea, au restabilit norma, stabilită de tradiţie, conform căreia pentru alegerea validă a Pontifului Roman este cerută mereu majoritatea de două treimi din voturile Cardinalilor electori prezenţi.

Analizând importanţa de a asigura cea mai bună desfăşurarea a ceea ce ţine, chiar cu importanţă diferită, de alegerea Pontifului Roman, îndeosebi o mai sigură interpretare şi realizare a câtorva dispoziţii, stabilesc şi hotărăsc ca unele norme din Constituţia apostolică Universi Dominici gregis şi ceea ce eu însumi am dispus în Scrisoarea apostolică menţionată mai sus să fie înlocuite de normele care urmează:

Nr. 35. "Nici un Cardinal elector nu va putea fi exclus de la alegerea atât activă cât şi pasivă pentru nici un motiv sau pretext, rămânând neatins ceea ce este stabilit la nr. 40 şi la nr. 75 al acestei Constituţii".

Nr. 37. "În afară de asta, poruncesc ca, din momentul în care Scaunul Apostolic este în mod legitim vacant, să fie aşteptaţi cincisprezece zile întregi cei absenţi înainte de a începe Conclavul; de altfel, las Colegiului Cardinalilor facultatea de a anticipa începerea Conclavului dacă se constată prezenţa tuturor Cardinalilor electori, precum şi facultatea de a amâna începerea alegerii pentru alte câteva zile. Însă, după ce au trecut maxim douăzeci de zile de la începutul de Sede Vacante, toţi Cardinalii electori prezenţi sunt ţinuţi să înceapă alegerea".

Nr. 43. "Din momentul în care a fost dispusă începerea operaţiunilor alegerii până la anunţarea publică a alegerii Suveranului Pontif sau, oricum, până când aşa va fi poruncit noul Pontif, localurile din Domus Sanctae Marthae, precum şi în mod special Capela Sixtină şi locurile destinate celebrărilor liturgice, vor trebui să fie închise, sub autoritatea Cardinalului Conducător al Camerei Apostolice şi cu colaborarea externă a Vice Conducătorului Camerei Apostolice şi a Substitutului Secretariatului de Stat, persoanelor neautorizate, conform celor stabilite în numerele care urmează.

Întregul teritoriu al Cetăţii Vaticanului şi chiar activitatea obişnuită a Oficiilor care au sediu în cadrul său vor trebui să fie reglementate, pentru această perioadă, în aşa fel încât să asigure circumspecţia şi libera desfăşurare a tuturor operaţiunilor legate de alegerea Suveranului Pontif. Îndeosebi va trebui să se aibă grijă, şi cu ajutorul Prelaţilor Clerici din Camera, ca să nu se apropie nimeni de Cardinalii electori în timpul parcursului de la Domus Sanctae Marthae la Palatul Apostolic Vatican".

Nr. 46, aliniatul 1. "Pentru a veni în întâmpinarea necesităţilor personale şi de oficiu legate de desfăşurarea alegerii, vor trebui să fie disponibili şi deci găzduiţi în mod corespunzător în localuri potrivite în cadrul graniţelor despre care vorbeşte nr. 43 din această Constituţie, Secretarul Colegiului Cardinalilor, care îndeplineşte funcţia de Secretar al adunării elective; Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale cu opt Ceremonieri şi doi Călugări care se ocupă de Sacristia Pontificală; un ecleziastic ales de Cardinalul Decan sau de Cardinalul care îi ţine locul, pentru ca să-l asiste în propria funcţie".

Nr. 47. "Toate persoanele prezentate la nr. 45 şi la nr. 55, aliniatul 2 din Constituţia apostolică prezentă, care din orice motiv şi în orice timp ar afla de la oricine ceea ce se referă direct sau indirect la actele proprii ale alegerii şi, în mod deosebit, ceea ce ţine de scrutinele care au avut loc în alegerea însăşi, sunt obligate la secret strict cu orice persoană străină de Colegiul Cardinalilor electori: pentru acest scop, înainte de începutul operaţiunilor alegerii, vor trebui să depună jurământul conform modalităţilor şi formulei indicate în numărul următor".

Nr. 48. "Persoanele prezentate la nr. 45 şi la nr. 55, aliniatul 2 din Constituţia prezentă, avertizate în mod corespunzător cu privire la semnificaţia şi extinderea jurământului care trebuie depus, înainte de începerea operaţiunilor alegerii, în faţa Cardinalului Conducător al Camerei Apostolice sau a altui Cardinal delegat de acesta, în prezenţa a doi Protonotari Apostolici de Număr Participanţi, la timpul cuvenit vor trebui să pronunţe şi să semneze jurământul după următoarea formulă:

Eu N. N. promit şi jur să respect secretul absolut cu oricine nu face parte din Colegiul Cardinalilor electori, şi asta in perpetuo, afară de cazul în care primesc facultate specială dată în mod expres de noul Pontif ales sau de Succesorii săi, cu privire la tot ceea ce ţine direct sau indirect de votările şi de scrutinele pentru alegerea Suveranului Pontif.

Promit de asemenea şi jur să mă abţin să folosesc orice instrument de înregistrare sau de audiţie sau de vizionare a ceea ce, în perioada alegerii, se desfăşoară în cadrul Cetăţii Vaticanului, şi îndeosebi a ceea ce direct sau indirect în orice mod are legătură cu operaţiunile legate de alegerea însăşi.

Declar că depun acest jurământ, conştient că o încălcare a sa va comporta faţă de mine excomunicarea "latae sententiae" rezervată Scaunului Apostolic".

Nr. 49. "După ce s-au celebrat riturile stabilite pentru înmormântarea Pontifului răposat, după ce s-a pregătit ceea ce este necesar pentru desfăşurarea regulamentară a alegerii, în ziua stabilită, conform nr. 37 din prezenta Constituţie, pentru începutul Conclavului toţi Cardinalii vor veni în Bazilica Sfântul Petru din Vatican, sau în altă parte în funcţie de oportunităţile şi necesităţile timpului şi locului, pentru a lua parte la o celebrarea euharistică solemnă cu Liturghia votivă pro eligendo Papa (19). Acest lucru va trebui să se facă pe cât posibil la ora potrivită de dimineaţă, aşa încât după-amiază să se poată desfăşura cele stabilite în numerele următoare din aceeaşi Constituţie".

Nr. 50. "Din Capela Paulină din Palatul Apostolic, unde se vor aduna la o oră potrivită după-amiază, Cardinalii electori în veşmânt coral vor merge în procesiune solemnă, invocând prin cântul Veni Creator asistenţa Duhului Sfânt, la Capela Sixtină din Palatul Apostolic, loc şi sediu al desfăşurării alegerii. Vor participa la procesiune Vice Conducătorul Camerei Apostolice, Judecătorul General al Camerei Apostolice şi doi membri din fiecare dintre Colegiile de Protonotari de Număr Participanţi, dintre Prelaţii Judecători de la Rota Romana şi dintre Prelaţii Clerici din Cameră".

Nr. 51, aliniatul 2. "De aceea va fi în grija Colegiului Cardinalilor, care acţionează sub autoritatea şi responsabilitatea Conducătorului Camerei Apostolice ajutat de Congregaţia particulară despre care vorbeşte nr. 7 al acestei Constituţii, ca, în cadrul acestei Capele şi al localurilor adiacente, totul să fie aranjat în prealabil, şi cu ajutorul din exterior al Vice Conducătorului Camerei Apostolice şi al Substitutului Secretariatului de Stat, în aşa fel încât alegerea regulamentară şi circumspecţia ei să fie ocrotite".

Nr. 55, aliniatul 3. "Dacă o oricare încălcare a acestei norme ar fi făcută, să ştie autorii ei că vor cădea în pedeapsa excomunicării latae sententiae rezervată Scaunului Apostolic".

Nr. 62. "Fiind abolite modurile de alegere numite per acclamationem seu inspirationem şi per compromissum, forma de alegere a Pontifului Roman va fi de acum înainte numai per scrutinium.

De aceea, stabilesc că pentru alegerea validă a Pontifului Roman se cer cel puţin două treimi din voturi, numărate pe baza electorilor prezenţi şi votanţi".

Nr. 64. "Procedura scrutinului se desfăşoară în trei faze, dintre care prima, care se poate numi pre-scrutin, cuprinde: 1) pregătirea şi împărţirea buletinelor de vot din partea Ceremonierilor - chemaţi între timp în Aulă împreună cu Secretarul Colegiului Cardinalilor şi cu Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale - care încredinţează cel puţin două sau trei fiecărui Cardinal elector; 2) extragerea la sorţi, dintre toţi Cardinalii electori, a trei Numărători de voturi, a trei Cardinali care au funcţia de a aduna voturile celor bolnavi, denumiţi pe scurt Infirmarii, şi a trei Revizori; această tragere la sorţi este făcută în mod public de ultimul Cardinal Diacon, care extrage pe rând cele nouă nume ale celor care vor trebui să desfăşoare aceste funcţii; 3) dacă în extragerea Numărătorilor de voturi, a Infirmarii şi a Revizorilor, ies numele de Cardinali electori care, datorită infirmităţii sau altui motiv, sunt împiedicaţi să desfăşoare aceste funcţii, în locul lor să fie extrase numele altora care nu au piedici. Primii trei extraşi vor avea rolul de Numărători de voturi, următorii trei de Infirmarii, ceilalţi trei de Revizori".

Nr. 70, aliniatul 2. "Numărătorii de voturi fac suma tuturor voturilor pe care fiecare le-a obţinut, şi dacă niciunul n-a obţinut cel puţin două treimi dintre voturi în acea votare, Papa nu a fost ales; în schimb, dacă va rezulta că unul a obţinut cel puţin cele două treimi, există alegerea Pontifului Roman validă din punct de vedere canonic".

Nr. 75. "Dacă votările despre care se vorbeşte la nr. 72, 73 şi 74 din Constituţia mai sus menţionată nu vor avea rezultat, să fie dedicată o zi rugăciunii, reflecţiei şi dialogului; în următoarele votări, fiind respectată ordinea stabilită în nr. 74 din aceeaşi Constituţie, vor avea voce pasivă numai cele două nume care în precedentul scrutin au obţinut cel mai mare număr de voturi, nici nu se poate renunţa la dispoziţia că pentru alegerea validă, şi în aceste scrutine, este cerută majoritatea calificată de cel puţin două treimi dintre voturile Cardinalilor prezenţi şi votanţi. În aceste votări, cele două nume care au voce pasivă nu au voce activă".

Nr. 87. "După ce a avut loc alegerea în mod canonic, ultimul dintre Cardinalii Diaconi îl cheamă în aula alegerii pe Secretarul Colegiului Cardinalilor, pe Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale şi doi Ceremonieri; apoi, Cardinalul Decan, sau primul dintre Cardinali prin ordin şi bătrâneţe, în numele întregului Colegiu al electorilor cere consimţământul celui ales cu următoarele cuvinte: Accepţi alegerea ta canonică de Suveran Pontif? Şi imediat ce s-a primit consimţământul, îl întreabă: Cum vrei să fii numit? Atunci Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale, cu funcţie de notar şi având ca martori doi Ceremonieri, întocmeşte un document cu privire la acceptarea noului Pontif şi numele asumat de el".

Acest document va intra în vigoare imediat după publicarea sa în L'Osservatore Romano.

Asta decid şi stabilesc, în pofida oricărei dispoziţii contrare.

Dat la Roma, la Sfântul Petru, în ziua de 22 februarie, în anul 2013, al optulea al Pontificatului meu.

BENEDICTUS PP. XVI

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 10.