Interviu luat preşedintelui Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Sănătăţii, cu ocazia celei de-a XXI-a Zile Mondiale a Bolnavului 2013

José Antonio Varela Vidal

La 11 februarie, în ziua sărbătorii Sfintei Fecioare Maria de Lourdes, Biserica întreagă va celebra a XXI-a Zi Mondială a Bolnavului, o ocazie de reflecţie şi de rugăciune pentru toţi cei care suferă, dar şi pentru cel care lucrează în acest domeniu delicat. Tema aleasă de papa Benedict al XVI-lea în mesajul său pentru Ziua 2013 se inspiră din fraza pronunţată de Isus Cristos la sfârşitul parabolei samariteanului milostiv: "Mergi şi fă la fel" (Lc 10,37).

Pentru a aprofunda această temă şi celelalte teme legate de Ziua Bolnavului, dar şi pentru a discuta despre celebrarea de la 11 februarie 2013 şi despre "bolile" fizice şi spirituale care chinuiesc societatea modernă, agenţia Zenit l-a intervievat pe arhiepiscopul Zygmunt Zimowski, preşedinte al Consiliului Pontifical al Pastoraţiei Sănătăţii.

* * *

• Pentru ce Biserica a dedicat o Zi Mondială tuturor bolnavilor?

Mons. Zimowski: Ziua Mondială a Bolnavului - aşa cum este precizat de Fericitul Ioan Paul al II-lea în scrisoarea din 13 mai 1992 cu care instituia celebrarea - se naşte din conştiinţa că Biserica, "după exemplul lui Cristos, a simţit mereu în decursul secolelor datoria de a-i sluji pe bolnavi şi pe suferinzi ca parte integrantă a misiunii sale" (Dolentium Hominum, 1), şi că tocmai prin oferirea de îngrijire şi mângâiere dezinteresată persoanei suferinde "trăieşte astăzi un moment fundamental al misiunii sale" (Christifideles laici, 38). Toate acestea ţinând cont de "natura mântuitoare a oferirii suferinţei, care, trăită în comuniune cu Cristos, aparţine însăşi esenţei răscumpărării" (cf. Redemptoris missio, 78).

• În schimb, cum a fost aleasă această dată?

Mons. Zimowski: Data, aşa cum s-a stabilit tot de papa Wojtyla în aceeaşi Scrisoare, coincide cu comemorarea liturgică a Sfintei Fecioare Maria de Lourdes, ziua de 11 februarie. De fapt, chiar în ţinutul sfintei Bernadeta Soubirous s-a desfăşurat prima ediţie a Zilei în 1993.

• Aşadar, care sunt finalităţile Zilei?

Mons. Zimowski: Pentru a sensibiliza poporul lui Dumnezeu şi societatea civilă să-i ajute pe bolnavi şi să valorizeze suferinţa. Şi pentru ca să implice comunităţile creştine şi familiile călugăreşti în pastoraţia sanitară şi să favorizeze angajarea voluntariatului. Totodată, printre obiective este acela de a promova formarea spirituală şi morală a lucrătorilor sanitari, amintind întocmai de importanţa asistenţei religioase dată bolnavilor.

• Deci nu se adresează numai bolnavilor?

Mons. Zimowski: Aşa cum a subliniat Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea în Mesajul său din acest an, este necesar să se ţină cont de faptul că această zi este dedicată tuturor bolnavilor, dar şi lucrătorilor sanitari, credincioşilor creştini şi persoanelor de bunăvoinţă. Ea, a spus Papa, este "moment forte de rugăciune, de împărtăşire, de oferire a suferinţei pentru binele Bisericii şi de chemare adresată tuturor să recunoască în persoana fratelui bolnav Faţa Sfântă a lui Cristos care, suferind, murind şi înviind a realizat mântuirea omenirii".

• Referitor la Mesajul Pontifului: în fiecare an Papa dedică, pentru această dată, o scrisoare adresată celor care trăiesc o boală şi celor care lucrează cu aceste persoane. Se poate considera acest mesaj o tradiţie?

Mons. Zimowski: Da. "Tradiţia" Mesajului anual al Sfântului Părinte pentru Ziua Mondială a Bolnavului a fost voită de însuşi Fericitul Ioan Paul al II-lea care a voit să dea datei acest sens de importanţă şi de continuitate în timp. Fiecare Mesaj este lumină şi inspiraţie pentru bolnavi, adevăraţii "protagonişti" ai Zilei, dar şi pentru toate persoanele care se îngrijesc de ei, pornind de la lucrătorii din pastoraţia sănătăţii, de la voluntari şi de la rude.

• Ziua Mondială a Bolnavului se va celebra în sanctuarul de la Altötting. Ce activităţi se vor desfăşura acolo?

Mons. Zimowski: Ca tradiţie, şi această a XXI-a Zi Mondială a Bolnavului prevede, în afară de solemna liturgie euharistică de la 11 februarie celebrată în sanctuar, alte iniţiative cum ar fi importanta Întâlnire Internaţională despre tema "A face bine celui care suferă" (Salvifici doloris, nr. 30), care se va ţine între 7-8 februarie la Universitatea Catolică din Eichstaett-Ingolstadt. Apoi vor fi diferite vizite la cei care se află în spitale şi în alte institute sanitare din zonă, celebrări şi rugăciuni în cele mai importante biserici din München şi împrejurimi şi întâlniri cu lideri politici şi civili din Bavaria.

• În Mesajul 2013, Benedict al XVI-lea l-a indicat pe Samariteanul Milostiv ca model de urmat pentru toţi lucrătorii sanitari. Ce caracteristici ne prezintă astăzi această figură?

Mons. Zimowski: Desigur, Samariteanul Milostiv este modelul evanghelic al ajutorului dat celui suferind în mod autentic altruist, pe atât de lipsit de prejudecată pe cât de dezinteresat. Ca atare, nu resimte nici trecerea timpului, nici schimbarea obiceiurilor. Astăzi ca astăzi, în multe ţări bogate din punct de vedere economic, caracterizate de o secularizare crescândă, cu ritmuri de viaţă presante şi cu aparenta prevalenţă a esteticii fizice şi a interesului individual asupra interiorităţii şi asupra solidarităţii, este desigur mai greu să ne oprim ca să citim Evanghelia, să ne rugăm, să reflectăm. Şi totuşi este necesar ca - aşa cum a subliniat Papa în Mesaj - în toţi să poată creşte conştiinţa că "în primirea iubitoare şi generoasă a oricărei vieţi umane, mai ales dacă este slabă şi bolnavă, Biserica trăieşte astăzi un moment fundamental al misiunii sale".

• Adesea se spune că omul modern nu este bolnav numai în trup, ci şi în spirit. După părerea Dumneavoastră, care este durerea care chinuieşte astăzi fiinţele umane?

Mons. Zimowski: Durerea nu are accepţiuni legate de timp, ci cuprinde orice om, în toate latitudinile şi în orice epocă istorică. Însă este adevărat că în perioada modernă, alături de durerea fizică propriu-zisă, se asistă la o accentuare de patologii "ale spiritului" legate de sfera emotivă. Exemplul cel mai eclatant este deprimarea care se evidenţiază în momente de criză, chiar financiară, ca aceea trăită actualmente în mare parte a lumii occidentale. Apar la fel în creştere puternică bolile cronico-degenerative ale sistemului nervos, cum ar fi boala Alzheimer şi celelalte forme de demenţă senilă, la care se adaugă dependenţele de medicamente şi de substanţe cum ar fi alcoolul şi tabacul, şi alte forme obsesive-compulsive ca ludopatia, considerată în puternică expansiune în straturile tinere ale populaţiei din multe ţări avansate din punct de vedere economic.

• Sfântul Părinte a remarcat importanţa rugăciunii pentru cei care lucrează cu bolnavii. Cât de important este acest lucru?

Mons. Zimowski: Aşa cum a explicat de mai multe ori acelaşi Benedict al XVI-lea, rugăciunea este o necesitate pentru că "este vorba de a lua din iubirea infinită a lui Dumnezeu, printr-o relaţie intensă cu El în rugăciune, forţa de a trăi zilnic o atenţie concretă, asemenea Samariteanului Milostiv, faţă de cel care este rănit în trup şi în spirit, faţă de cel care cere ajutor, chiar dacă este necunoscut şi lipsit de resurse". Agentul de pastoraţie a sănătăţii adesea se află în faţa unor alegeri etice importante sau în faţa unor bolnavi pentru care nu se profilează posibilitate de vindecare sau chiar ajunşi la capătul parcursului lor pământesc. În zonele cele mai îndepărtate ale lumii, cel mult, un lucrător sanitar poate să fie constrâns să vadă o persoană bolnavă condamnată să moară de simpla lipsă de medicamente sau de aparatură de bază. Analizând toate aceste situaţii, este evident că credinţa şi rugăciunea sunt fundamentale pentru a-l conduce pe cel care se îngrijeşte de bolnavi, pentru că numai aşa este posibil să scoată forţa de a continua să desfăşoare cu dăruire şi conştiinţă această misiune.

(După Zenit, miercuri, 30 ianuarie 2013)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 34.